Author: Redactia

Povestea jurnalistului Mihai Caldararu, un orfan cu suflet de copil

Povestea jurnalistului Mihai Caldararu, un orfan cu suflet de copil

Actualitate, Social
  Chinurile prin care a trecut la orfelinat, bătăile şi abuzurile sexuale l-au incurajat pe tânărul Mihai să-şi indeplinească visul: de a ajuta copiii care au trecut prin aceleaşi suferinţe asemenea lui. La prima vedere, pare a fi povestea obişnuită a unui copil ce a crescut prin centre de plasament. ?i aşa şi este. La varsta de trei luni, Mihai a ajuns intr-un orfelinat, unde, mai tarziu, i se aplicau batai „sora cu moartea”. Cu siguranta, acesta este un caz dintre alte sute de cazuri petrecute in Romania. Este bolnav, iar crizele dese de epilepsie din lipsa medicamentelor pe care nu şi le permite îl dau inapoi cu mulţi paşi atunci când doreşte un loc de muncă. Lipsit de dragostea maternă şi inconjurat de străini, Mihaiţă luptă zilnic cu propriul destin. ?tie că, din pricina bolii
Asimilarea celor mulţi

Asimilarea celor mulţi

Actualitate
    Romii vătraşi sunt cei care, odinioară, munceau la curţile boierilor sau ale mănăstirilor din Ţările Româneşti. Li se spune vătraşi pentru că au fost legaţi de vatră înainte să aibă loc mai întâi dezrobirea romilor şi apoi reforma agrară, în secolul al XIX-lea. Vătraşii sunt, de fapt, sedentari – acei romi care şi-au pierdut stilul tradiţional de a trăi. Ar mai fi de spus că, cei mai mulţi dintre ei, nici nu mai vorbesc limba romani. Tocmai din aceste motive, romii vătraşi sunt cei pe care majoritarii din ţara noastră i-au asimilat cel mai uşor. Aproape 14% din totalul romilor din ţara noastră fac parte din neamul vătraşilor, cel mai mare neam rom, de altfel. La celălalt capăt al unei eventuale clasificări stă neamul florarilor, cu puţin peste 1% din numărul total al
ZINGARO – Inspiraţie pentru echitaţie

ZINGARO – Inspiraţie pentru echitaţie

Mapamond
  În Paris există o companie de teatru ecvestru care se numeşte Zingaro. În traducere, Rom sau Ţigănesc. Numele acestuia face trimitere la legătura strânsă dintre romi – nomazi prin definiţie – şi cai – indispensabili acestora pe durata călătoriilor dintr-un loc într-altul. Cei care au văzut deja spectacolele ecvestre ale acestui teatru spun că este cu adevărat fascinantă combinaţia de muzică, dans, poezie şi dresaj. Zingaro Theatre Equestre spune poveşti sub acest nume de mai bine de un sfert de secol. Poate unul dintre cele mai de succes spectacole ale teatrului ecvestru parizian este Battuta, al celebrului dresor de cai, impresar şi producător Bartabas, faimos pentru spiritul gitan adus producţiilor sale. Pentru spectacolul Battuta, francezul chiar a invitat două formaţii româ
Primarul Focşaniului, amendat de CNCD pentru discriminare

Primarul Focşaniului, amendat de CNCD pentru discriminare

Actualitate
  Cristi Misăilă, primarul oraşului Focşani, amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din cauza unor comentarii considerate rasiste la adresa unor persoane de etnie romă, susţine că va plăti amenda, dar nu recunoaşte acuzaţiile ce i se aduc. „Pentru că am vrut să fac ordine şi să aplic legea, am fost numit rasist, iar tot felul de personaje şi organizaţii mi-au făcut mai multe plângeri în care m-au acuzat de discriminare. (…) Mai mult chiar, am fost acuzat de instigare la discriminare pentru că nu am cenzurat comentariile lăsate de focşăneni pe pagina de facebook. (…) Consiliul Director al CNCD a considerat că nu trebuia să permit focşănenilor să se exprime şi mi-a impus să şterg toate comentariile lăsate de aceştia pe facebook. Întrucât nu am făcut ace
Muzica, artă pentru suflet

Muzica, artă pentru suflet

Actualitate
  Muzica este poate elementul cel mai reprezentativ pentru comunitatea romă, indiferent de perioadă sau de locul pe care îl are pe harta lumii. Nu mai este o noutate faptul că romii au cântat încă din cele mai vechi timpuri la urechile regilor, ale împăraţilor, boierilor sau ale oamenilor simpli. O spun şi izvoarele istorice, şi poveştile din bătrâni. În România, astăzi, unul dintre locurile cele mai bogate în cultura cântatului tradiţional este comuna Clejani, din judeţul Giurgiu. De altfel, nu o dată s-a întâmplat ca muzica interpretată de lăutari din Clejani să treacă de graniţele ţării noastre şi să-i cucerească pe străinii care i-au ascultat cel puţin o dată. Muzica interpretată de talentaţii cântăreţi de etnie romă a fost dintotdeauna pe placul publicului larg, fie că vorbim
Povestea geambaşilor

Povestea geambaşilor

istorie
  În secolul al XVII-lea, la Constantinopol, cei mai numeroşi negustori de cai erau de etnie romă. Despre ei vorbeşte şi Ovidiu Drîmba în volumul Apariţia şi avatarurile ţiganilor: „În toată Europa, de la Bosfor până la Atlantic, comerţul de cai prospera în mâna ţiganilor”. La fel de renumiţi erau odinioară romii şi pentru măiestria lor de a călări ori pentru priceperea de care dădeau dovadă în creşterea cabalinelor şi chiar în tratarea bolilor de care sufereau acestea. De altfel, este lesne de înţeles această ataşare a membrilor etniei rome faţă de cai dacă ne gândim că, parcă dintotdeauna, cabalinele au fost tovarăşii fideli de drum şi de viaţă ai romilor din ţara noastră şi de pretutindeni. Odată cu trecerea anilor, romii şi-au mai arătat afecţiunea şi spiritul de negustori ş
Politica Priviri

Politica Priviri

Opinii
  Pragmatic, șansele mele de a avea succes în politică sînt minime,. Nu sînt charismatic, îmi lipsește tupeul care pare a fi absolut necesar și nu sînt interesat în a face . audiență pentru televiziunii . Nu am nici o rudă influentă, Nu sînt nici cîntăreț, nici actor, iar șansele de a deveni o vedetă se reduc la potențialul de jurnalist și nu la vreun talent. Dacă punem aici și originile mele nesănătoase din familii de tiganii și foarte sărace ale unui tată și unei mame țiganci , succesul profesional în România pe o altă nișă în afara celei pe drepturile romilor este aproape imposibil. Nișă în care am scris în repetate rînduri că nu mai vreau să activez, pentru că nu vreau să fiu țiganul de serviciu Faptul că am ajuns să am ziarul meu de 16 ani si sa scriu în Vocea Romilor
Ca Si Sulică Frânaru

Ca Si Sulică Frânaru

Opinii
  Cultura rromă e ca peștera lui Ali Baba și cei 40 de hoți, plină de obiecte de valoare, pre/luate în perioada nomadă sau fostă credință (uitată) a unor strămoși. marketingul rromului te face să te simți stăpân, cineva, si să cumperi ieftin ceva de care ai nevoie (chiar dacă se dovedește a fi marfă proastă sau păcăleală). Las-o, bă, că merge-așea! Fabricanți de emoție. Muzică și șmechereală (ciorănie) într-un sat de țigani din România” (satul 10 Prăjini), publicată în franceză acum 10 ani, va stârni controverse, Marii dușmani ai rromilor, care le blochează aspirațiile libertății și demnității, nu sunt gagiii, ci țiganii (aliați cu statul) Oamenii deosebiți sunt ca mașinile de marcă: cu cunoscători devin mașini de colecție; cu ageamii devin hârburi. Ca la rromi! și în cultura
Instrumentul cu mai multe vieţi

Instrumentul cu mai multe vieţi

Actualitate, Cultura
  Ţambalul este instrumentul muzical care a înlocuit cobza în tarafurile de odinioară. Conform mărturiilor bătrânilor, acesta a început să fie folosit de tarafurile din diferite locuri, ca, de exemplu, la Clejani, judeţul Giurgiu, prin anul 1916. Numele acestui sat este strâns legat, în istoria sa, de muzica lăutărească, iar fenomenul poate fi explicat cu uşurinţă, dacă ţinem cont de faptul că pe moşia Clejaniului au venit, de-a lungul timpului, mulţi romi pentru a munci pământul, pentru a face cărămizi şi pentru a practica lăutăria. În anul 1949, la Clejani, aproape 80 de romi cântau la vioară, la cobză, ţambal, contrabas, acordeon şi chitară, iar repertoriul lor însuma nu mai puţin de 500 de cântece dintre cele mai apreciate de ascultători. Pe de altă parte, istoria consemnează
În Joia Verde, sunt „Paştile ţiganilor”

În Joia Verde, sunt „Paştile ţiganilor”

Actualitate
  Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune şi „Joia rea”. Şi asta pentru că ar fi, potrivit credinţelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune şi Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor şi renaşterea naturii. Pe de altă parte, în lumea romilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paştile ţigăneşti”. Ce să NU faci în Joia Verde Ca să nu ai parte de probleme, nu se spală şi nu se albesc rufele. Nu se lucrează la câmp, ca să nu crească iarbă pe unde nu trebuie. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăceşti. Cine munceşte în această zi sărăceşte. Nu se face nimic şi pentru a ţine departe tunetele, trăsnetele, grindina