Ultimele stiri

Reducerea abandonului școlar în rândul copiilor rromi din Sibiu – „Problema este mentalitatea părinților”

Reducerea abandonului școlar în rândul copiilor rromi din Sibiu – „Problema este mentalitatea părinților”

Reportaj, Social, Ultimele stiri
Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)Dă clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide într-o fereastră nouă)Mai mult copii rromi 1 Proiectul „Punți în dezvoltare” a fost lansat anul acesta de Fundația CEIR, pentru integrarea rromilor din Sibiu. Prin acest proiect, inițiatorii își propun formarea copiilor, părinților și profesorilor în vederea ameliorării nivelurilor de toleranță, de solidaritate și de implicare socială pentru a reduce abandonul școlar și pentru a ameliora nivelul de trai al comunităților vizate. Proiectul se derulează în parteneriat cu cinci instituții școlare din județul Sibiu, din mediul rural: Liceul Tehnologic Iacobeni, Liceul Tehnologic “Stănescu Valerian”
ZILELE CALEIDO: teatru, concerte, DJ şi ateliere de educaţie, creaţie, meşteşuguri şi gastronomie în Ferentari

ZILELE CALEIDO: teatru, concerte, DJ şi ateliere de educaţie, creaţie, meşteşuguri şi gastronomie în Ferentari

Reportaj, Ultimele stiri
Zilele Caleido celebrează diversitatea culturală, cu accent pe cultura romă, printr-o serie de manifestări artistice care vor avea loc între 25 şi 28 august, în Piaţa Ferentari din Bucureşti. Taraful de la Vărbilău, Johny Romano, artistele Alina Şerban, Katia Pascariu sau Niko G. x Kali sunt doar câteva dintre numele care se regăsesc în programul Zilelor Caleido. Accesul la evenimente este liber. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Astra Film Festival caută tineri iubitori de film pentru echipa de vol... Timp de patru zile, publicul va întâlni personalităţi rome şi adevărate modele de succes la evenimentele din cadrul Zilelor Caleido, care îmbină spectacole de teatru, concerte, DJ sessions şi ateliere de fotografie, dans, pictură, teatru, meşteşuguri, educaţie civică şi istoria culturii rome, alături de
O lege europeană pentru romi și necesitatea unei strategii naționale. Romii nu sunt cobai, sunt ființe umane                                      O lege europeană pentru romi și necesitatea unei strategii naționale. Romii nu sunt cobai, sunt ființe umane

O lege europeană pentru romi și necesitatea unei strategii naționale. Romii nu sunt cobai, sunt ființe umane O lege europeană pentru romi și necesitatea unei strategii naționale. Romii nu sunt cobai, sunt ființe umane

Diaspora, Reportaj, Social, Ultimele stiri
O lege europeană pentru romi și necesitatea unei strategii naționale. Romii nu sunt cobai, sunt ființe umane S-a încheiat dezbaterea din plenul Parlamentului European despre situația romilor din Europa. Cu un discurs fenomenal, un discurs dezvoltat cu responsabilitate și dragoste de oameni, domnul europarlamentar Romeo Franz a smuls ropotul de aplauze al celor prezenți în plen. Sunt atât de mândru și bucuros că îi sunt prieten, "frate", coleg și consilier. Și pentru că ne pasă foarte tare de oamenii de la firul ierbii, de cei care cred că încă mai există cineva care le poartă de grijă, noi înșine venind din comunități locale, a cerut ce trebuia făcut de acum 10 ani, o lege europeană pentru romi, care să pună presiune pe umerii guvernelor naționale să aloce buget adecvat
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba: Ziua Culturii Naţionale ne include pe toţi, indiferent că suntem români, maghiari, saşi, romi

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba: Ziua Culturii Naţionale ne include pe toţi, indiferent că suntem români, maghiari, saşi, romi

Reportaj, Social, Ultimele stiri
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, consideră că Ziua Culturii Naţionale îi include pe toţi cei care contribuie la promovarea ei, indiferent că sunt români, maghiari, saşi sau romi şi că în spaţiul european multicultural nu se poate vorbi de cultura unei singure naţiuni, conform Agerpres Ziua Culturii Naţionale ne include pe toţi cei care contribuim la promovarea şi păstrarea ei. Promovarea culturii stă în puterea noastră şi prin demersurile pe care le facem în acest sens adăugăm câte o cărămidă la ceea ce numim azi cultura României. Atunci când vorbim despre cultura acestei ţări trebuie să luăm în considerare toate acele valori materiale şi spirituale care se produc în comunităţile locale şi care au contribuit la dezvoltarea ei prin aportul fiecărei comunităţi e

O comunitate de romi dintr-o localitatea bihoreană, vaccinată în proporție de 96%: „Pe internet bagă toate minunile. Nu i-am crezut” Citeşte întreaga ştire: O comunitate de romi dintr-o localitatea bihoreană, vaccinată în proporție de 96%: „Pe internet bagă toate minunile. Nu i-am crezut”

Dezvaluiri, Social, Ultimele stiri
Aproape toată comunitatea de romi din satul bihorean Bălnaca s-a vaccinat anti-COVID, după o campanie eficientă a autorităților locale, transmite Digi24. Gradul de vaccinare în rândul romilor este cu 50% mai mare decât la nivelul întregii comune și de trei ori mai mare decât la școala din localitate Comunitatea de romi din Bălnaca, un sat care aparţine de comuna Șuncuiuş, judeţul Bihor, numără 400 de suflete, iar oamenii au început să se vaccineze încă din luna martie. În prezent, doar 17 persoane au rămas neimunizate. Mediatorul sanitar, care provine din rândul comunităţii, a fost cheia succesului acestei campanii de vaccinare. Angajata Primăriei Şuncuiuş şi tatăl ei, bolnav cronic, au oferit un exemplu vaccinându-se încă din luna martie. Pentru binele nostru l-am făcut. Nu ne-am luat n
Cuvinte țigănești în limba română

Cuvinte țigănești în limba română

Dezvaluiri, Reportaj, Ultimele stiri
Termeni pentru bani: biștari > bišto = al douăzecilea; lovele < lova = bani; mardei < marde = bătut, bătuţi, se referă la faptul că în trecut banii erau bătuţi din metale preţioase. Termeni de evaluare: mișto = bine, bun; bengos, derivat pe terenul limbii române din benga = draci; nașpa și nasol < nasvaló, nasul = rău; barosan < baro = mare. Tot de aici avem în română „baros“, adică „ciocan mare“; a se dili, diliu, dilău < deli (tc.) prin intermediul ţigănescului dili. De remarcat adjectivul „sandilău“ < expr. san dilo = ești prost; șucar = bun, frumos; paradit = stricat, deteriorat. Termeni despre însușirea proprietăţii: a ciordi, a mangli. Termeni despre ebrietate: a se matoli, a se machi și a (se) pili vin tustrele din ţigănească, după ce au fost adaptate pe teren românesc.
DOSARELE ISTORIEI Cum a fost ras de pe faţa pământului un cartier de romi în doar o săptămână

DOSARELE ISTORIEI Cum a fost ras de pe faţa pământului un cartier de romi în doar o săptămână

Reportaj, Social, Ultimele stiri
În urmă cu aproape opt decenii, în vara lui 1942, autorităţile judeţene şi locale din Vrancea au luat o decizie pentru care în zilele de azi ar fi acuzate de discriminare şi ar fi sancţionate de organismele internaţion În august 1942, din ordinul Prefecturii Vrancea s-a luat hotărârea distrugerii totale a unui cartier întreg ocupat de romii din oraş. Măsura s-a luat din motive de salubritate, iar decizia a fost luată în cadrul "Consiliului de Higienă" al judeţului, iar cartierul trebuia desfiinţat în scurt timp. “Vă facem cunoscut că în şedinţa Consiliului de higienă, luându-se în discuţie propunerea făcută de Serviciul Sanitar al judeţului cu privire la ţigănia insalubră din acel oraş, focar de murdărie şi epidemii, consiliul a decis: 1) Să se desfiinţeze acest cartier ţigănesc în termen
Povestea lui Fărâmiţă Lambru. Cum a ajuns ţiganul acordeonist să fie partenerul preferat al Mariei Tănase

Povestea lui Fărâmiţă Lambru. Cum a ajuns ţiganul acordeonist să fie partenerul preferat al Mariei Tănase

Dezvaluiri, istorie, Ultimele stiri
ărâmiţă Lambru a fost unul dintre cei mai renumiţi lăutari pe care i-a avut România şi acordeonistul de suflet al marii interprete Maria Tănase. Maria Tănase a fost cea care i-a deschis drumul spre celebritate pe vremea când lăutarul avea 24 de ani. Alături de artistă, lăutarul de etnie romă a făcut sute de spectacole în ţară şi în străinătate. Fărâmiţă Lambru s-a născut pe 15 septembrie 1927 într-o familie de lăutari ţigani. Fărâmiţă nu a fost numele de scenă, ci chiar numele de familie al lăutarului. A învăţat să cânte la acordeon încă din copilărie de la tatăl său Tudor Fărâmiţă. Debutul în lumea artistică şi l-a făcut pe vremea când îşi satisfăcea stagiul militar. A început să cânte la acordeon în 1949 într-o formaţie militară. Şansa i-a surâs la 24 de ani când a ajuns în preajma Ma