Cultura

Centenarul Naţional de Cultură al Romilor – Săptămâna Cărţilor

Centenarul Naţional de Cultură al Romilor – Săptămâna Cărţilor

Cultura, Eveniment
Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher, prin editura proprie, publică în fiecare an mai multe cărţi ale unor autori romi sau având ca punct de plecare istoria şi cultura rome. Perioada 18-24 noiembrie 2019 este pentru Centrul Naţional de Cultură a Romilor Săptămâna Cărţii din acest an. Pe 23 noiembrie, CNCR-RK în parteneriat cu Roma Education Fund lansează trei cărţi (două dicţionare şi o antologie) la Rin Grand Hotel, sala Strasbourg, între orele 10.00 şi 13.00. Cărţile fac parte din programul “Producţie Editorială Romă” şi sunt rezultatul unor cercetări şi pregătiri de durată. Dicţionarul trilingv rrom-român-englez are un rol foarte important atât în lingvistică, prin conservarea şi documentarea ştiinţifică a limbii romani, cât şi în practică, pentru vorbitorii nativi
Școala romilor din Tinca: “poporul rom poate să se dezvolte dacă mișcarea pornește din interio

Școala romilor din Tinca: “poporul rom poate să se dezvolte dacă mișcarea pornește din interio

Actualitate, Cultura
Într-un sat din Bihor, în școala privată așezată în mijlocul comunității din Tinca, copiii romi prind curaj să viseze. Am ajuns în timpul orelor, așa că intrăm mai întâi în sala cu masă ovală unde, aveam să aflăm mai târziu, la final de zi adulții se întâlnesc să schimbe vorbe despre cum s-a desfășurat ziua. Aici copiii intră și ies când doresc, uneori se așează pe scaunul directoarei, îi folosesc telefonul să se joace în pauză sau vin să negocieze ceea ce le lipsește cel mai mult – hrana sau biscuiții din programul național care, în acest început de an școlar, nu au mai ajuns la ei; școala face eforturi să acopere din fonduri proprii golul din stomacul copiilor, asta pentru că își dorește să-i și educe. După ore, dacă nu revin în curtea școlii, unii copii se strecoară tot aici. Pe c
”Bilet de iertare” – Istoria sclaviei romilor povestită de prima regizoare de etnie romă, Alina Șerban

”Bilet de iertare” – Istoria sclaviei romilor povestită de prima regizoare de etnie romă, Alina Șerban

Actualitate, Cultura
Actriţa Alina Șerban îşi face debutul în regie de film cu scurtmetrajul „Bilet de iertare”. Scurtmetrajul “Bilet de iertare” este un proiect derulat de Asociația Untold Stories și finanțat prin programul „În stare de bine”, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile” și co-finanțat de Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice. Alina Șerban este actriţă, dramaturgă şi regizoare, câştigătoare a numeroase premii internaţionale. Prima din familia ei care a absolvit liceul, ea și-a continuat studiile la UNATC, New York University – Tisch şi a obţinut diploma de masterat la Royal Academy of Dramatic Art, Londra. Actrița și-a făcut debutul ca protagonistă în lungmetrajul ”Singură la nunta mea”/ “Seule a Mon Mariage”. Filmu
Muzica romilor. O poveste cu cântec… lăutăresc

Muzica romilor. O poveste cu cântec… lăutăresc

Actualitate, Cultura
Din India în Europa și din Orientul Mijlociu în Africa, de secole, romii au purtat cu ei un stil de a cânta de care ne minunăm și astăzi, chiar și atunci când îl criticăm... În coproducție cu popoarele Europei au creat o coloană sonoră colorată, vibrantă, diversă.   La noi sunt cunoscuți ca lăutari și încă de pe vremea când erau robi au cântat și la casa bogatului, și pe inima săracului.   E o perspectivă istorică pe care o aduc ca argument pentru recuperarea unui stil muzical ale cărui metamorfoze nu trebuie să eșueze neapărat în subcultură împreună cu Bogdan Simion, cobzar cu doctorat în Litere și arheolog de muzici lăutărești și cu istoricul Petre Matei, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.   Și așa
Fantana satului – Leac De boala, Leac De Suflet

Fantana satului – Leac De boala, Leac De Suflet

Cultura
Uneori imi amintesc senzatia pura si inocenta din copilarie cand beam apa direct din galeata. Nu era o rusine sau o chestiune de lipsa de bun simt. Pur si simplu, bauta asa, apa avea alt gust. Se spune ca apa este incolora, inodora, insipida. Asa o fi ! Dar nu si apa din satele noastre. Cred eu ca fiecare sat isi are fantana lui, cea veche cu galeata de lemn petrecuta cu cercurile din metal si cumpana, asijderea, din lem. Fantana era loc de pelerinaj atat pentru sateni cat si pentru animalele lor. Pe langa ea trecea drumul catre pasune si aproape de gard era jgheabul animalelor. Ni se parea batrana fantana, ramasa peste vremuri. Scotea un zgomot ciudat, a lemn uscat. Dupa dinamica acestui zgomot stiam din casa cu exactitate cine isi « odihnea oasele » sau ce pastor isi adapa mioarele
Romeo cerşeşte la metrou, iar Julieta poartă rochii înflorate – Zerschlag mein Herz / Crush my Heart la Festivalul Filmului European, 2019

Romeo cerşeşte la metrou, iar Julieta poartă rochii înflorate – Zerschlag mein Herz / Crush my Heart la Festivalul Filmului European, 2019

Actualitate, Cultura
La fel de potrivnică şi de nepăsătoare faţă de suferinţa lor. Doar locul şi clasa socială diferă. Îndrăgostiţii sunt prinşi într-o reţea de crimă organizată, balconul îndrăgostiţilor este un pasaj de metrou din Viena, iar Horaţio, un travestit inspirat din Freddie Mercury, cu părul vopsit fuchsia. Undeva, la periferia Vienei, Rocky (Frantisek Balog) exploatează un lanţ de carne vie (prostituate şi cerşetori), toţi originari din acelaşi sat sărac de romi din Slovacia. Pepe (Roman Pokuta) este nepotul său, un adolescent care încearcă să se bucure de viaţă în pofida condiţiilor dure. În timp, a devenit chiar expert în cerşetorie. Îl încearcă chiar o mândrie profesională în uşurinţa cu care reuşeşte să obţină bani regulat.   În acelaşi timp, Pepe se încăpăţânează să îşi conserve
Sărbători calendaristice ale romilor

Sărbători calendaristice ale romilor

Cultura
  În ceea ce priveşte complexele ritualice dezvoltate de cultura tradiţională romă în relaţia cu reprezentările sacrului, acestea se traduc în sărbătorile calendarului tradiţional al romilor. Acestea corespund, în mare parte, sărbătorilor din calendarul românesc, dar dezvoltă o serie de elemente specifice, fie structuri cutumiare diferite, fie mutaţii de semnificaţie, fie preluarea şi susţinerea unor ritualuri originar nerome, dar pierdute în spaţiul culturii tradiţionale româneşti („capra ţigănească”), fie dezvoltarea unor ritualuri complementare celor nerome sau care răspund unor nevoi reparatorii ale acestora (Vasilca, Paparuda). Cu toate acestea, există şi structuri ritualice calendaristice proprii numai romilor, care nu au corespondent în cultura de convieţuire (Joia
Cine este preotul rom care a rostit prima slujbă bilingvă în română şi romani. „“

Cine este preotul rom care a rostit prima slujbă bilingvă în română şi romani. „“

Cultura, Dezvaluiri
Am făcut seminarul la Cluj, am locuit în cămin, pentru că nu aveam timp de navetă. În timpul facultăţii am fost un student dedicat, iar comportamentul meu a fost, zic eu, ireproşabil. Am încercat mereu să schimb percepţia oamenilor asupra romilor, parţial cred că am şi reuşit. Sunt primul preot rom din Cluj şi deservesc comunităţile de romi de pe raza municipiilor Turda şi Câmpia Turzii. Această biserică e foarte importantă pentru noi, romii, dar şi românii vin aici să se roage, trăim în pace şi în bună înţelegere cu toţii”, a mai afirmat Roz.   Preotul spune că în viitor vor mai fi oficiate astfel de slujbe biligve, ba chiar şi exclusiv în romani.    Urmează şi alte slujbe în romani   „Am înţeles că o să-mi vină un text de liturghie în limba romani de la Patriarhie. Nu ştiu când, da
Pentru că rimele sunt bucurie

Pentru că rimele sunt bucurie

Cultura
  În 23 august, în calendarul cultural al romilor, este sărbătorită Ziua Poeziei Rome. Data a fost aleasă ca semn de omagiu pentru primul poet de etnie romă care a publicat un volum de versuri de sine stătător. “Aproape departe” a văzut lumina tiparului în anul 1993, fiind semnat de poetul rom Ştefan Fuli. Acesta s-a născut la Târgu-Mureş, în anul 1950, însă a avut o viaţă care n-a semănat mai deloc cu o poezie. Poetul Ştefan Fuli a încercat să-şi pună capăt zilelor în anul imediat următor ieşirii pe piaţă a volumului său de versuri “Aproape departe”. A decis să-şi curme viaţa din cauză că se simţea “lovit de o stare depresivă a inutilităţii” – cum notează astăzi cei care îi laudă condeiul şi-i păstrează încă vie amintirea. Ştefan Fuli s-a stins din viaţă după îndelungi chinuri, l
Instrumentul cu mai multe vieţi

Instrumentul cu mai multe vieţi

Actualitate, Cultura
  Ţambalul este instrumentul muzical care a înlocuit cobza în tarafurile de odinioară. Conform mărturiilor bătrânilor, acesta a început să fie folosit de tarafurile din diferite locuri, ca, de exemplu, la Clejani, judeţul Giurgiu, prin anul 1916. Numele acestui sat este strâns legat, în istoria sa, de muzica lăutărească, iar fenomenul poate fi explicat cu uşurinţă, dacă ţinem cont de faptul că pe moşia Clejaniului au venit, de-a lungul timpului, mulţi romi pentru a munci pământul, pentru a face cărămizi şi pentru a practica lăutăria. În anul 1949, la Clejani, aproape 80 de romi cântau la vioară, la cobză, ţambal, contrabas, acordeon şi chitară, iar repertoriul lor însuma nu mai puţin de 500 de cântece dintre cele mai apreciate de ascultători. Pe de altă parte, istoria consemnează