Cultura

Actori renumiţi, printre care şi trupa de actori romi Giuvlipen, joacă în curtea unei case din Zalău, la festivalul Curtea Artiştilor

Actori renumiţi, printre care şi trupa de actori romi Giuvlipen, joacă în curtea unei case din Zalău, la festivalul Curtea Artiştilor

Cultura
Actori precum Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu, Florin Piersic junior, Marian Râlea şi Marius Bodochi, alături de Giuvlipen – singura trupă de teatru formată din actori profesionişti romi, sunt aşteptaţi la ediţia din acest an a festivalului de teatru în aer liber Curtea artiştilor, o manifestare culturală neconvenţională ce se desfăşoară, aşa cum îi spune şi numele, în curtea casei unui pasionat al genului din Zalău – tânărul actor Darius Prodan. Darius Prodan, care este şi preşedintele Asociaţiei Pro Teatru, organizatorul evenimentului, a precizat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că festivalul, ajuns la ediţia a III-a, se va desfăşura cu sprijinul financiar al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj şi va programa, începând cu 1 iulie, spectacole de teatru pentru adulţi şi copii, d
Poveștile diversității. Dincolo de frici, limite și stereotipii

Poveștile diversității. Dincolo de frici, limite și stereotipii

Cultura, Social
Poveștile dau contur lumii și sens realității din jur. În copilărie, când le auzim prima dată, dar și mai târziu, pe parcursul celorlalte etape de devenire, poveștile creează perspectiva prin care privim lumea. Și Noii povestitori, proiectul Asociației Cu Alte Cuvinte (CUAC), a apărut chiar cu această menire: ca perspectiva noilor generații de copii din România să fie deschisă, să nu se mai blocheze în prejudecăți și frici. Proiectul a fost lansat în 2017 cu scopul a crea cărți pentru copii care să reflecte în mod pozitiv și corect diversitatea din jurul nostru. În România, copiii romi întâlnesc puține personaje pozitive, ne-stereotipice cu care să se identifice, fie în literatură, în media sau în programele școlare. Asa a aparut Povestea Kendamei pierdute, o carte pentru copii care a c
O expoziție cu „țigani” stârnește discuții despre imaginea romilor în Români

O expoziție cu „țigani” stârnește discuții despre imaginea romilor în Români

Cultura
Expoziția, care a inclus picturi și desene din sec. 19 și începutul sec. 20, a fost criticată de unii reprezentanți ai societății civile pentru că ar reproduce clișee rasiste și ar exotiza. Gelu Duminică, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a scris în Adevărul că modul de prezentare a expoziţiei îi aduce aminte de eugenism, o teorie care susține ideea împărțirii oamenilor în rase inferioare și superioare. Lucian Nastasă, directorul muzeului din Cluj-Napoca, ne-a declarat că a organizat expoziția pentru a schimba imaginea predominant negativă a romilor din presa românească și pentru a valorifica patrimoniul. Cum epoca sclaviei romilor a coincis cu perioada romantică în pictură (care idealiza realitatea, personajele), lucrările în
De la apropriere culturală la auto-reprezentare

De la apropriere culturală la auto-reprezentare

Cultura
În discursurile artistice și literare, poporul rom este este reprezentat în mod negativ mai tot timpul. Poveștile noastre sunt adesea însușite de ne-romi și, de multe ori, personajele prezentate sunt stereotipice, încadrându-se în arhetipul ticăloșilor care sunt pedepsiți sever până la sfârșitul poveștii. Pentru a contracara această narațiune, în ultimii ani noi, colectivul Giuvlipen, am produs un întreg repertoriu de piese care se concentrează asupra identității noastre rome, în încercarea de a prezenta o altă viziune asupra romilor care trăiesc în România. Așa cum descrie academicianul Suciu Pavel Cristian, reprezentările dominante ale romilor îi plasează în categoria marginală și / sau exotică, asemenea unor sălbatici nobili sau membrii unei rase abjecte. „Începând cu secolul al XV-l
Ion Voicu, un mare artist şi maestru al viorii, la nivel mondial

Ion Voicu, un mare artist şi maestru al viorii, la nivel mondial

Cultura
Ion Voicu a fost cel mai cunoscut şi virtuos instrumentist rom, violonist, al României. El s-a născut pe 8 februarie 1923, la Bucureşti, iar în familia sa erau instrumentişti foarte buni şi cunoscuţi, precum bunicul său, violoncelistul Nicolae Voicu, tatăl său, Ştefan Voicu, care cânta la vioară şi contrabas. Dar şi fraţii săi au moştenit pasiunea pentru muzică, Marian şi Mircea cântau la pian, iar George la contrabas. La vârsta de şapte ani, Ion Voicu a început să înveţe vioara cu un student, primul său profesor, care a recunoscut faptul că elevul său, Ion Voicu, l-a întrecut, a ajuns mai departe decât el. Apoi, Ion Voicu a studiat cu alţi profesori (Garabet Avakian şi Vasile Filip), iar când avea vârsta de 14 ani, a susţinut examenul la „Academia Regală de Muzică” din Bucureşti, di
Limbaje, ritualuri de provenienţă a celibatarului

Limbaje, ritualuri de provenienţă a celibatarului

Cultura
De la căsătorie la căsătoria copiilor şi dincolo de aceasta, fiecare membru al familiei rome îşi asuma responsabilitatea pentru ceilalţi, iar aceştia îi garantează protecţie morală şi siguranţă. Romanipen – legea neamului, îi ţine loc de religie şi,prin extinderea sentimentelor, dorinţa de a sta laolaltă se explică prin modelul de socializare: oricare rrom întâlnit, chiar complet necunoscut este identificat ca fiind frate şi tratat ca atare. Se cercetează mai întâi apartenenţa la neam, întrebarea de bază fiind „kaGar san? kasqo neamo san?/ so vica si tut?” – „de unde eşti” al cui neam eşti? Care ţi-e viţa?, aceasta fiind esenţială pentru stabilirea viitoarelor relaţii, eventual de înrudire afină prin căsătorie endogamă, dacă persoana în cauză face parte din acelaşi neam sau exogamă,
Ziua Dezrobirii Romilor – Directorul Centrului Romano Kher: Trăim într-o Românie care încă nu ştie să relaţioneze cu diferenţele

Ziua Dezrobirii Romilor – Directorul Centrului Romano Kher: Trăim într-o Românie care încă nu ştie să relaţioneze cu diferenţele

Cultura
Ziua Dezrobirii Romilor a fost marcată joi la Centrul Naţional de Cultură a Romilor printr-un eveniment cu tema „De la sclavia romilor în Ţările Române la rasismul modern din spaţiul românesc”. În 2020 se împlinesc 164 de ani de la abolirea sclaviei romilor. Nu avem, după 30 de ani, un monument al dezrobirii, nu există încă în manualele şcolare Holocaustul romilor, o nevoie „ca de aer” de o elită tânără - sunt câteva dintre problemele semnalate de Mihai Neacşu, directorul Centrului Naţional de Cultură a Romilor - Romano Kher. „Nu cred în unitatea romilor, dar în stabilirea unor obiective comune cred”, a punctat el. Într-un interviu acordat News.ro, Neacşu a declarat: „Dezrobirea romilor a fost atunci un moment de normalitate, de bucurie. Anul acesta ne-am propus să facem o legătură,
Mărturiile unui specialist în educație: există școli în România în care copiii cer să fie bătuți ca să poată citi mai repede

Mărturiile unui specialist în educație: există școli în România în care copiii cer să fie bătuți ca să poată citi mai repede

Actualitate, Cultura
Într-o zi de iarnă, după ce am fost acasă la una dintre fetele care a lipsit o perioadă mai lungă de la școală, a venit a doua zi în clasă cu geaca udă, pentru că era singura pe care o avea. O spălase cu o seară înainte și n-a avut timp să se usuce”, povestește Mădălina Muscă, antropolog, cum arată condițiile de viață ale copiilor din unele școli pe care le-a întâlnit în județul Ilfov. Școala era într-o fostă magazie. La un moment dat ne-au mâncat șoarecii decorațiile de Crăciun în timpul vacanței” Mădălina Muscă: Mădălina Muscă are 30 de ani și este antropolog specializat în domeniul Educației, cu un doctorat în dificultățile educaționale cu care se confruntă copiii romi. A fost învățătoare la o școală din județul Ilfov, unde învață copii romi și neromi, și a făcut cercetare despre mai
Teatrul feminist rom e incomod

Teatrul feminist rom e incomod

Cultura
Activistă. Feministă. Romă. Mihaela Drăgan este actriță. Astăzi este la New York, la Martin E. Segal Theatre Center. Este una dintre cele șase nominalizate la ediția 2017 a premiului internațional Glider/Cogney, acordat o dată la trei ani unei femei din lumea teatrului internațional. Când ne-a acordat interviul era la Berlin, unde joacă în prezent, și discuția a început de la trupa de teatru rom pe care a înființat-o în România, dar a ajuns destul de repede la problemele pe care le-a întâlnit nu doar din partea Televiziunii Române, unde și-a auzit lucruri pe care nu le-ai bănui, dar și de la o organizație guvernamentală care nu s-a jenat să pretindă că îi sprijină demersurile, cu toate că îi cerea să „îndulcească“ discursul spectacolului cu care merge acum în Statele Unite. Ce diferență