Reportaj
Povestea Reginei, fata româncă adoptată și crescută de căldărari
O tânără de 19 ani din Hârlău, născută într-o familie de români, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Mihaela Stănescu, sau „Regina“, cum este ea strigată de apropiaţi, grăieşte mai bine în ţigăneşte decât în româneşte, şi e foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o încă de la vârsta de trei luni. „Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit… Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, ne-a mărturisit mama sa, Aurora. Deşi căldărăriţă din moşi-strămoşi, are şi ea o familie cu o poveste la fel de uluitoare ca a „Reginei“: Aurora e căsătorită, la rândul ei, cu un căldărar, dar unul înfiat în copilărie tot de la o familie de români.
Acum două decenii, soţii Aurora (53 de ani) şi
Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri
Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica de înaltă performanţă, modelul felinarelor medievale din parcurile evleţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a putut să o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în Vestul Europei, hulit în România. De fel din comun
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului
Imagine în linie
În plin secol XXI, într-un Sibiu cu pretenții de oraș european, cultural și cosmopolit peste o sută de familii trăiesc la fel ca în Evul Mediu. Nu au apă, nu au curent și se încălzesc cu lemnele adunate de pe câmp. Copiii se joacă prin noroi și de multe ori se duc la culcare murdari și nemâncați. Oamenii trăiesc acolo de când se știu iar autoritățile își amintesc de ei doar o dată la patru ani. Ora de Sibiu vă prezintă o față nevăzută a Sibiului. Vă arătăm cum trăiesc sute de suflete în sărăcie lucie, cu lipsuri și nevoi pe care nu le știe nimeni.
Gușterița a fost odată un sat dichisit în care trăiau sute de familii de sași harnici. După ce aceștia au plecat di
162.000 € pentru două apartamente pe strada Stephenson. Primăria mută romii de la Pata Rât pe o stradă unde tot ei fac legea Inline image
.
La mijlocul lunii iunie 2019, consilierii locali au decis ca Primăria să cumpere apartamente de pe piaţa liberă, pe care să le transforme ulterior în locuinţe sociale. După subvenţionarea chiriei pentru persoanele nevoiaşe, municipalitatea a dat astfel undă verde achiziționării apartamentelor cu 1, 2 şi 3 camere, în cel mai scump oraș din România. Municipalitatea susţine că a luat această decizie după ce, anual, acordă în medie 15 locuinţe sociale în condiţiile în care numărul de cereri este de aproximativ 400 pe an.
În ședința de săptămâna viitoare, Primăria va aproba achiziționarea a două apartamente de pe strada Stephenson nr. 13 la prețul de 162.000 de euro.
„Se aprobă achiziția de pe piața liberă a imobilului situat pe strada Stephenson nr. 13 compus din pivniță, două camer
Raport Salvați Copiii: Peste 150.000 de copii români merg la culcare flămânzi
Ce trist! România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europenă, iar peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi. Sunt concluziile unui raport privind drepturile copilului în România, realizat de Organizația Salvați Copiii România și Avocatul Poporului.
Raport privind drepturile copilului în România
Analiza situației copilului și a drepturilor sale în România scoate în evidență faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalității infantile, protecția împotriva violenței, combaterea sărăciei, sistemul de protecție), fie nule (educație, protecție medicală, protecția copiilor cu dizabilități), arată documentul citat.
Mai mult, condițiile de viață și de accesibilitate la servicii s-au agravat
Locuri pentru tinerii romi la Jandarmeria Română
73 de tineri s-au înscris până acum pentru admiterea la şcolile militare de subofiţeri de jandarmi – cei interesaţi mai au la dispoziţie doar 11 zile pentru a-şi depune cererile
Cererile de înscriere se depun la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud până la data de 15 noiembrie 2019, pentru şcolile militare de subofiţeri la care examenul de admitere va fi organizat în ianuarie 2020.
Dosarul complet trebuie depus până la data de 12 decembrie a.c..
Unităţile de învăţământ care pregătesc viitorii subofiţeri jandarmi au scos la concurs un număr de 360 de locuri la cele două şcoli de subofiţeri. (Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi “Petru Rareş” – Fălticeni – 170 locuri Jandarmeria Română – din care 5 locuri IGAv şi 15 locuri S.I.E., respectiv Şcoala Militar
Ce este mediatorul şcolar şi cum se poate obţine calificarea
Mediatorul şcolar acţionează ca agent al comunităţii în relaţie cu şcoala, reprezintă comunitatea în şcoală şi şcoala în cadrul comunităţii.
Sarcina principală a mediatorului şcolar este să sprijine participarea tuturor copiilor din comunitate la învăţământul obligatoriu, prin încurajarea implicării părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi prin facilitarea cooperării între familii, comunitate şi şcoală.
Mediatorul şcolar este angajatul şi subordonatul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau al centrelor de resurse şi de asistenţă educaţională, înfiinţate şi organizate conform Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 5418/2005. Angajarea mediatorului şcolar se face la solicitarea şcolii şi/sau a comunităţii, la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene/al m
Tulcea, „perla“ Dobrogei. Data când judeţul Tulcea avea o populaţie mai numeroasă decât Constanţa
I. A. Nazarettean face în lucrarea sa, „Notiţe istorice şi geografice asupra provinciei Dobrogea“, din 1882, o radiografie a ţinutului dintre Dunăre şi Mare în anul 1882. Din manuscrisul lui descoperim că judeţul Tulcea era mai important decât Constanţa. Dacă ne uităm inclusiv la structura populaţiei Dobrogei, judeţul de la nord conduce detaşat. Iată cum arăta structura populaţiei din Dobrogea în anul 1882. Populaţia din Dobrogea număra 166.816 oameni: români - 34.840 în Tulcea şi doar 14.884 în Constanţa: bulgari - 21.920 în Tulcea şi 8.429 în Constanţa, ruşi – 16.336 în Tulcea şi 332 în Constanţa, germani – 2.310 în Tulcea şi 116 în Constanţa, romi – 725 în Tulcea şi niciunul în Constanţa. În total, în Tulcea trăiau 101.900 de oameni, în vreme ce în Constanţa doar 64.912. Istoricul