Reportaj

Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

istorie, Reportaj
  Întemeietorul comerţului „second hand” din Bucuresti, Taica Lazăr a devenit aproape un mit, odată cu trecerea anilor. Taica Lazăr a avut discipoli nenumăraţi, genul lui de comerţ devenind o afacere înfloritoare în Bucureştiul acelor ani, iar „La Taica Lazăr” devenind un fel de „marcă înregistrată” peste timp. Figură populară a Bucurestilor de la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, Taica Lazăr era un evreu care făcea comerţ cu lucruri vechi. Regele negustorilor de vechituri, Taica Lazăr, îşi avea „sediul central” la „Păduchele de aur”, după cum botezaseră mahalagiii răi de gură bazarul de pe lângă Bărăţie, în Centrul Vechi de astăzi. La începutul secolului trecut, afacerile îi mergeau atât de bine, încât şi-a ext
Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Reportaj
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica de înaltă performanţă, modelul felinarelor medievale din parcurile evleţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a putut să o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în Vestul Europei, hulit în România. De fel din comuna
Blestemații | Despre cei născuți un pic mai colorați decât cere standardul de român de treab

Blestemații | Despre cei născuți un pic mai colorați decât cere standardul de român de treab

Dezvaluiri, Reportaj
Am chef să nu mai știu. Sunt extenuat și senzația e atât de ciudată că vreau cumva să dispară nu numai gândurile mele, dar să dispar și eu.  Tata a adormit, în sfârșit, după ce a încercat să spargă cu un topor ușa în spatele căreia se baricadase mama. E în starea lui naturală, frânt de beat, e toamnă și cel puțin trei-patru luni o să aibă îndeajuns de multă băutură încât coșmarul ăsta să tot dureze. Mama o să se răzbune crunt de dimineață, o să-l facă să se simtă un nimic și lui o să-i fie rușine de mine, căci mi-a învinețit fața în furia lui alcoolică. Apoi o să bea din nou și o să redevină animalul pe care m-am chinuit să-l opresc să îmi omoare mama. Și vreau să plec. Sunt atât de obosit să fiu tamponul între ei încât am chef să fug de acasă și să mă pierd de ei și de mine. Dar îmi e
Povestea Reginei, fata româncă adoptată și crescută de căldărari

Povestea Reginei, fata româncă adoptată și crescută de căldărari

Actualitate, Reportaj
O tânără de 19 ani din Hârlău, născută într-o familie de români, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Mihaela Stănescu, sau „Regina“, cum este ea strigată de apropiaţi, grăieşte mai bine în ţigăneşte decât în româneşte, şi e foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o încă de la vârsta de trei luni. „Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit… Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, ne-a mărturisit mama sa, Aurora. Deşi căldărăriţă din moşi-strămoşi, are şi ea o familie cu o poveste la fel de uluitoare ca a „Reginei“: Aurora e căsătorită, la rândul ei, cu un căldărar, dar unul înfiat în copilărie tot de la o familie de români. Acum două decenii, soţii Aurora (53 de ani) şi
Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Reportaj
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica de înaltă performanţă, modelul felinarelor medievale din parcurile evleţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a putut să o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în Vestul Europei, hulit în România. De fel din comun
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie

Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie

Actualitate, Reportaj
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie În plin secol XXI, într-un Sibiu cu pretenții de oraș european, cultural și cosmopolit peste o sută de familii trăiesc la fel ca în Evul Mediu. Nu au apă, nu au curent și se încălzesc cu lemnele adunate de pe câmp. Copiii se joacă prin noroi și de multe ori se duc la culcare murdari și nemâncați. Oamenii trăiesc acolo de când se știu iar autoritățile își amintesc de ei doar o dată la patru ani. Ora de Sibiu vă prezintă o față nevăzută a Sibiului. Vă arătăm cum trăiesc sute de suflete în sărăcie lucie, cu lipsuri și nevoi pe care nu le știe nimeni. Gușterița a fost odată un sat dichisit în care trăiau sute de familii de sași harnici. După ce aceștia au plecat di
162.000 € pentru două apartamente pe strada Stephenson. Primăria mută romii de la Pata Rât pe o stradă unde tot ei fac legea  Inline image

162.000 € pentru două apartamente pe strada Stephenson. Primăria mută romii de la Pata Rât pe o stradă unde tot ei fac legea Inline image

Reportaj
. La mijlocul lunii iunie 2019, consilierii locali au decis ca Primăria să cumpere apartamente de pe piaţa liberă, pe care să le transforme ulterior în locuinţe sociale. După subvenţionarea chiriei pentru persoanele nevoiaşe, municipalitatea a dat astfel undă verde achiziționării apartamentelor cu 1, 2 şi 3 camere, în cel mai scump oraș din România. Municipalitatea susţine că a luat această decizie după ce, anual, acordă în medie 15 locuinţe sociale în condiţiile în care numărul de cereri este de aproximativ 400 pe an. În ședința de săptămâna viitoare, Primăria va aproba achiziționarea a două apartamente de pe strada Stephenson nr. 13 la prețul de 162.000 de euro. „Se aprobă achiziția de pe piața liberă a imobilului situat pe strada Stephenson nr. 13 compus din pivniță, două camer
Raport Salvați Copiii: Peste 150.000 de copii români merg la culcare flămânzi

Raport Salvați Copiii: Peste 150.000 de copii români merg la culcare flămânzi

Reportaj
Ce trist! România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din Uniunea Europenă, iar peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi. Sunt concluziile unui raport privind drepturile copilului în România, realizat de Organizația Salvați Copiii România și Avocatul Poporului. Raport privind drepturile copilului în România Analiza situației copilului și a drepturilor sale în România scoate în evidență faptul că progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt fie modeste (rata mortalității infantile, protecția împotriva violenței, combaterea sărăciei, sistemul de protecție), fie nule (educație, protecție medicală, protecția copiilor cu dizabilități), arată documentul citat. Mai mult, condițiile de viață și de accesibilitate la servicii s-au agravat