Diaspora

Thomas Hammarberg: Am criticat acest plan încă de la început. Dacă stabilești o țintă atât de îndepărtată în timp, românii vor înțelege că vor trebui să aștepte 20 de ani pentru a avea drepturi depline. Totul trebuie făcut chiar acum, pentru a corecta situația în care încă există semne de antițigănism în țara asta. Unii romi își schimba numele ca să sune mai suedez și să aibă astfel mai multe șanse de a-și găsi serviciu. Rep.: Bine, dar asta se întâmplă și în cazul străinilor care vin în Suedia. Unii își schimbă numele, pentru a avea un acces mai ușor la un job... T.H.: Da, exact despre asta vorbesc. Este un semnal de alarmă că e ceva greșit în societate. Noi încercăm să găsim căi pentru a schimba prejudecăți care încă există în societatea noastră, după atât de mulți ani. Înainte de

E o slujbă religioasă în estul Slovaciei. Pare că toți locuitorii din Pečovská Nová Ves sunt la biserică. Noi trebuia să ne întâlnim cu Andrej Kuča, un etnic rom. A vrut să demonstreze că nimic nu-l împiedică să asiste la slujbă. N-a mai venit. Și în toată biserica nu e niciun rom. Și sunt sute în tot satul. Pe Andrej Kuča l-am găsit acasă. Spune că n-a avut timp să vină. Chiar acesta să fie motivul? Oare romilor nu li se permite să asiste la slujbe - deși sunt catolici? Sunt foarte mulți creștini devotați aici, poate de aceea nimeni nu îndrăznește să vorbească despre o interdicție. Dar nici nu li s-a adresat vreodată o invitație clară, după cum explică înțeleptul satului. Mașina preotului, vandalizată după ce a chemat romii la slujbă În satul învecinat Šarišské Jastrabie, u

Problema rromilor din Germania este tratata pe larg si extrem de atent de cotidianul Der Spiegel de duminica trecuta. Fara insulte, fara acuzatii gratuite si, mai ales, prin prisma problemelor sociale pe care aceasta etnie le intampina imediat ce isi paraseste tara de origine. La Berlin sunt 8.000 de romani si 14.000 de bulgari, unii dintre ei de origine rroma. Multi dintre cersetorii care bantuie strazile orasului ajung sa fie insultati si scuipati. Nu mai putin de 1.800 de romani au ajuns anul trecut in capitala Germaniei, ingrosand numarul somerilor, dar si al celor fara adapost, acestia sfarsind prin a locui fie in subsolurile sau mansardele insalubre din cartierul Neukölln, fie prin parcuri sau chiar sub cerul liber. Autoritatile Berlinului au demarat un nou program de integrare a

"Poti fi rrom si sa fi studiat la Sorbona. Poti fi rrom si sa traiesti decent in Franta. Poti fi rrom si sa studiezi dreptul. Si, mai ales, poti fi rrom si sa nu fi furat nimic!". Astfel isi incepe un articol jurnalista Cordelia Bonal in publicatia Liberation pentru a prezenta si partea mai putin intunecata a povestii emigrarii rromilor in tarile din vestul continentului. Este povestea Aninei Ciuciu, un exemplu de integrare perfecta in societatea franceza. Anina a ajuns la varsta de 7 ani in Franta, venind din Italia. In Franta, prima ei casa a fost...un camion. Desi a avut o existenta extrem de precara, Anina nu a incetat niciun moment sa ceara familiei sale sa mearga la scoala. Si a facut-o cu rezultate exceptionale. La 14 ani dupa sosirea in Franta, Anina nu numai ca a invatat limba ...

La noi în Ahlen a existat o creștere continuă a fluxului migrator din cele două state din sud-estul Europei. În timp ce în 2012 aici locuiau în total 193 de persoane din România și Bulgaria, acest număr a crescut la 1.422 până în prima jumătate a anului 2019”, a declarat primarul orașului Ahlen. Potrivit acestuia, ”necunoașterea limbii germane este o barieră pentru integrare”, la fel și faptul că migranții ”nu au beneficiat deloc sau aproape deloc de educație în țara de origine”.

Ceva suna cunoscut in limbajul antirefugiati folosit de unii politicieni din Europa Centrala: este aproape la fel ca atacurile la ordinea zilei impotriva rromilor, cea mai dispretuita minoritate a regiunii de multa vreme. Premierul ungar i-a justificat refuzul de a accepta imigranti musulmani spunand ca tara sa este deja impovarata, in mod nejustificat, de propria populatie rroma, se arata intr-o analiza Prim-ministrul Slovaciei Robert Fico a mizat pe un stereotip familiar despre rromi - ca sunt autoizolati si dependenti de ajutoare sociale - cand a insistat asupra faptului ca 90% dintre solicitantii de azil ajunsi in Europa in luna septembrie a anului trecut sunt "migranti economici" In campania electorala dinaintea alegerilor parlamentare de luna aceasta, Fico a spus in repetate...

Muzicianul Viorel Costache a ajuns în Franţa în 2012, după ce medicii români i-au spus că suferă de o boală incurabilă şi că nu mai are prea mult de trăit. A fost salvat de francezi. Aşadar, a hotărât să rămână în ţara adoptivă, unde a lăsat deoparte acordeonul pentru a se dedica protejării drepturilor romilor din Hexagon. Viorel Costache are 60 de ani, este originar din satul Frumuşiţa, judeţul Galaţi, şi trăieşte în Franţa din 2012. Viorel a fost lăutar toată viaţa, a început să cânte la acordeon pe la 4-5 ani. A cântat la sute de nunţi, dar a cântat cu simţ de răspundere. A atins excelenţa în meseria lui – din 2000 până în 2012, a fost acordeonist profesionist la ansamblul „Doina Brateşului“, unde a cântat numai muzică autentică, atât folclor, cât şi lăutărească.  A ajuns în Hexagon

Majoritatea sunt romi, dar în tabără există și români, și pe toți îi unește sărăcia și promisiunea: cei 20 de copii ai lor merg în fiecare zi la școală ca să învețe italiană. Cei aproximativ 20 de copii care locuiesc aici, cu vârste între 6 și 15 ani, merg în fiecare zi la școală. După școală, ei stau până la ora 16.00 la centrul familial, unde primesc o masă caldă, se joacă alături de alți copii și sunt ajutați cu temele pentru acasă. Printre ei se află și Maria, o fată energică, de 12 ani. E vacanță, dar le face bine să fie aici.

Mai întâi și mai întâi a trebuit să devin țigan de onoare, iar asta nu se poate decât prin bluf. De mic am învățat țigănește, romanès. Am mers pe la ei cu un carnet și un pix și-i întrebam, insistând încăpățânat: Cum ziceți voi la aia, la aia? Rață = papìn; pâine: manrò; câți ani ai? = kîki bășt si tu? etc. Gelem, gelem lungane dromența. De aceea spun țigan, în acest articol, iar nu corectul politic rom sau rrom. Opereta lui Strauss se numește Voievodul țiganilor ( Der Zigeunerbaron - orig.) și nu al romilor, iar noi mâncăm mușchi țigănesc, nu mușchi rrom.