Diaspora

În zilele de școală, diminețile încep foarte devreme în casa familiei Sapescu din satul Vulcănești, Nisporeni, o localitate compact populată de etnici romi. Copiii, Panfil și Simion, se grăbesc la autobuzul școlar, care îi duce la gimnaziul din satul vecin, Ciorești, aflat la trei kilometri distanță. Deși sunt gemeni, cei doi frați sunt diferiți și la chip, și la caracter. Au, însă, un scop comun - să facă studii, iar părinții îi încurajează și îi ajută cum pot. „Când eram mai mici și mergeam la școală aici, la Vulcănești, era iarnă și omătul mai mare, tata mergea înainte cu lopata și ne făcea cărare. Iar când terminam lecțiile venea ori tata, ori mama și ne luau acasă, atunci erau mulți câini în sat". Panfil, 16 ani. Mergeam pe jos, prin pădure, atunci nu era transport. Era tare

O tabara de romani fara capatai, instalata in centrul Londrei, a fost distrusa de politie. In corturi, oamenii legii au gasit mai multe bunuri furate, printre care si televizoare plate. Tabara improvizata de romanii fara locuinte a fost evacuata cu scandal. Politistii au intrat in forta, dupa ce au obtinut autorizatiile necesare de la judecator, si au distrus tabara pozitionata intr-una dintre cele mai bogate zone a Londrei: Park Lane. In tabara locuiau barbati, femei si copii, scrie The Sun, care prezinta si numeroase fotogafii de la fata locului. Printre obiectele gasite in corturi se aflau si o matura sau un acordeon. Dan, unul dintre romanii evacuati, a declarat ca voia sa vanda televizorul iar cu banii primiti pe el sa revina in tara, scrie The Telegraph. Inainte de evacuare,...

Ministrul de Interne a răspuns unei femei de etnie romă care l-a ameninţat cu moartea: Glonţ? Mai bine pregăteşte-te să primeşti buldozerul, draga mea ţigancă, apoi om mai vedea, i-a răspuns Matteo Salvi Giornale au făcut un reportaj. Cum se poate vedea din videoul femeia – care printre alte chestiuni se află în  arest la domiciliu –  a repetat fraza şi în alt moment: Salvini merită un glonţ în cap. Punct. Dar ameninţarea – ignorată intenţionat (?!) de majoritatea media italiene – n-a trecut neobservată şi în decurs de câteva ore a sosit răspunsul liderilui Lega: ”Vi se pare normal că există o ţigancă dintr-un tabără de romi – construită ilegal şi abuziv –  la  Milano, o ţigăncuşă, să spună că Salvini are nevoie de un glonţ?”, a comentat vicepremierul pentru Skytg24. Apoi a

Avem de-a face cu o ameninţare clară şi directă pentru ministrul de Interne. Cea care a pronunţat cuvintele-şoc a fost o femeie de etnie romă din cocioabele improvizate de la  Monte Bisbino, la periferia de nord a oraşului Milano, unde ziariştii de la Il Giornale au făcut un reportaj. Cum se poate vedea din videoul femeia – care printre alte chestiuni se află în  arest la domiciliu –  a repetat fraza şi în alt moment: Salvini merită un glonţ în cap. Punct. Dar ameninţarea – ignorată intenţionat (?!) de majoritatea media italiene – n-a trecut neobservată şi în decurs de câteva ore a sosit răspunsul liderilui Lega: ”Vi se pare normal că există o ţigancă dintr-un tabără de romi – construită ilegal şi abuziv –  la  Milano, o ţigăncuşă, să spună că Salvini are nevoie de un glonţ?”, a

Thomas Hammarberg: Am criticat acest plan încă de la început. Dacă stabilești o țintă atât de îndepărtată în timp, românii vor înțelege că vor trebui să aștepte 20 de ani pentru a avea drepturi depline. Totul trebuie făcut chiar acum, pentru a corecta situația în care încă există semne de antițigănism în țara asta. Unii romi își schimba numele ca să sune mai suedez și să aibă astfel mai multe șanse de a-și găsi serviciu. Rep.: Bine, dar asta se întâmplă și în cazul străinilor care vin în Suedia. Unii își schimbă numele, pentru a avea un acces mai ușor la un job... T.H.: Da, exact despre asta vorbesc. Este un semnal de alarmă că e ceva greșit în societate. Noi încercăm să găsim căi pentru a schimba prejudecăți care încă există în societatea noastră, după atât de mulți ani. Înainte de

E o slujbă religioasă în estul Slovaciei. Pare că toți locuitorii din Pečovská Nová Ves sunt la biserică. Noi trebuia să ne întâlnim cu Andrej Kuča, un etnic rom. A vrut să demonstreze că nimic nu-l împiedică să asiste la slujbă. N-a mai venit. Și în toată biserica nu e niciun rom. Și sunt sute în tot satul. Pe Andrej Kuča l-am găsit acasă. Spune că n-a avut timp să vină. Chiar acesta să fie motivul? Oare romilor nu li se permite să asiste la slujbe - deși sunt catolici? Sunt foarte mulți creștini devotați aici, poate de aceea nimeni nu îndrăznește să vorbească despre o interdicție. Dar nici nu li s-a adresat vreodată o invitație clară, după cum explică înțeleptul satului. Mașina preotului, vandalizată după ce a chemat romii la slujbă În satul învecinat Šarišské Jastrabie, u

Problema rromilor din Germania este tratata pe larg si extrem de atent de cotidianul Der Spiegel de duminica trecuta. Fara insulte, fara acuzatii gratuite si, mai ales, prin prisma problemelor sociale pe care aceasta etnie le intampina imediat ce isi paraseste tara de origine. La Berlin sunt 8.000 de romani si 14.000 de bulgari, unii dintre ei de origine rroma. Multi dintre cersetorii care bantuie strazile orasului ajung sa fie insultati si scuipati. Nu mai putin de 1.800 de romani au ajuns anul trecut in capitala Germaniei, ingrosand numarul somerilor, dar si al celor fara adapost, acestia sfarsind prin a locui fie in subsolurile sau mansardele insalubre din cartierul Neukölln, fie prin parcuri sau chiar sub cerul liber. Autoritatile Berlinului au demarat un nou program de integrare a

"Poti fi rrom si sa fi studiat la Sorbona. Poti fi rrom si sa traiesti decent in Franta. Poti fi rrom si sa studiezi dreptul. Si, mai ales, poti fi rrom si sa nu fi furat nimic!". Astfel isi incepe un articol jurnalista Cordelia Bonal in publicatia Liberation pentru a prezenta si partea mai putin intunecata a povestii emigrarii rromilor in tarile din vestul continentului. Este povestea Aninei Ciuciu, un exemplu de integrare perfecta in societatea franceza. Anina a ajuns la varsta de 7 ani in Franta, venind din Italia. In Franta, prima ei casa a fost...un camion. Desi a avut o existenta extrem de precara, Anina nu a incetat niciun moment sa ceara familiei sale sa mearga la scoala. Si a facut-o cu rezultate exceptionale. La 14 ani dupa sosirea in Franta, Anina nu numai ca a invatat limba ...