istorie

Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

istorie, Reportaj
  Întemeietorul comerţului „second hand” din Bucuresti, Taica Lazăr a devenit aproape un mit, odată cu trecerea anilor. Taica Lazăr a avut discipoli nenumăraţi, genul lui de comerţ devenind o afacere înfloritoare în Bucureştiul acelor ani, iar „La Taica Lazăr” devenind un fel de „marcă înregistrată” peste timp. Figură populară a Bucurestilor de la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, Taica Lazăr era un evreu care făcea comerţ cu lucruri vechi. Regele negustorilor de vechituri, Taica Lazăr, îşi avea „sediul central” la „Păduchele de aur”, după cum botezaseră mahalagiii răi de gură bazarul de pe lângă Bărăţie, în Centrul Vechi de astăzi. La începutul secolului trecut, afacerile îi mergeau atât de bine, încât şi-a ext
Când țiganii luminau Bucureștiul cu masalaua

Când țiganii luminau Bucureștiul cu masalaua

Dezvaluiri, istorie
Sub Vodă Caragea, se dă primul pitac pentru luminatul Podului Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei. La 6 iulie 1814: Arătăm Măriei Tale”, scriu boierii, „că pentru podoaba acestui pod Mogoşoaei ni se pare că bine ar fi ca din capul podului şi până la Curtea Veche, şi pe de o margine şi pe de alta, la fiecare şapte case să se facă câte un stâlp lung de un stânjen şi jumătate şi în capul stâlpului să aibă câte un felinar, şi pe toată seara să se puie şi câte o lumânare”… şi iscălesc Mitropolitul Nectarie, marele ban Radu Golescu, marii vornici Isac Ralet, Barbu Văcărescu, Dumitrache Racoviţă şi alţii sau mare postelnic, i se trimitea un masalagiu, să stea în permanenţă la casa lui Aceştia erau luaţi toţi dintre ţiganii domneşti, care erau sub administraţia armaşului şi vo
Judecata ţigănească: de la tradiţie la dreptate

Judecata ţigănească: de la tradiţie la dreptate

istorie
Judecata ţigăneasca este un obicei, o procedura, care încă este de actualitate. Din respect pentru înţelepciunea membrilor etniei, din grija pentru semeni, din venerarea tradiţiilor, ceea ce pare doar o poveste este în fapt o realitate pentru membrii etniei rome. Astăzi, judecata ţigănească are rol de “împăciuire”, fiind o formă de mediere. “Judecătorii” sunt aşadar, mediatori sociali. Judecătorii sunt aleşi din rândul membrilor comunităţii. Aceştia trebuie să fie persoane cu o trăire morală aparte, exemplu în cadrul comunităţii: familie sănătoasă, integraţi social, angrenaţi în realitate, cu o bună situaţie materială, foarte buni cunoscători ai tradiţiilor. În cadrul judecăţii ţigăneşti sunt admise probele cu martori, iar pedepsele sunt de ordin moral sau pecuniar, atunci când fapta
Zoni Weisz, supravietuitor al Holocaustului: Rromii sunt tratati nedemn in Romania

Zoni Weisz, supravietuitor al Holocaustului: Rromii sunt tratati nedemn in Romania

Actualitate, istorie
Un rrom olandez care a supravietuit Holocaustului a criticat Franta, Italia, Romania si Bulgaria pentru modul in care sunt tratati cei de etnie rroma. Zoni Weisz a sustinut o prelegere in cadrul unei comemorari oficiale a victimelor nazismului, desfasurata la Berlin. In numeroase tari suntem minoritatea cea mai veche. Dar rromii sunt tratati in mod nedemn, mai ales in tarile din Europa de Est cum ar fi Romania si Bulgaria" a spus Zoni Weisz, a carui familie a fost exterminata de nazisti in anii '40. "In unele tari din Europa de Vest ca Italia si Franta, suntem victime ale discriminarii, suntem exclusi si traim in conditii nedemne in ghetouri" s-a mai plans olandezul. Zoni Weisz a devenit gradinarul curtii regale olandeze dupa razboi si este un militant serios pentru drepturile rro...
Fraţii Gore, doi dintre cei mai valoroşi instrumentişti romi

Fraţii Gore, doi dintre cei mai valoroşi instrumentişti romi

Cultura, istorie
Fraţii Gore au fost doi dintre cei mai buni instrumentişti romi, Victor Dima Gore, care cânta la acordeon şi Aurel Dima Gore, la vioară. După vechile lor rădăcini, tatăl lor, Dima Ionescu-Gore, venise din Teiuş (Dâmboviţa), la Bucureşti, unde a cântat la Teatrul Armatei. A avut cinci băieţi. De la el au învăţat mulţi instrumentişti din România, cântece şi dansuri populare româneşti, dar şi cântece lăutăreşti. Victor Dima Gore (1931-2008) s-a născut la 17.03.1931, la Bucureşti. După ce a terminat cele şapte clase. Victor Gore a început să înveţe să cânte la acordeon, fiind şi un bun solist al cântecelor lăutăreşti. El cânta şi interpreta vechi cântece populare specifice zonei dâmboviţene de unde venea tatăl său, dar’, mai cu seamă, cântece lăutăreşti. Ultima sa imprimare muzicală a fost
TIGANII sunt DESCENDENTII tribului israelit SIMEON

TIGANII sunt DESCENDENTII tribului israelit SIMEON

istorie
Cercetătorul israelian a creat Forumul evreiesc-țigănesc după descoperirea legăturii biblice dintre evrei și poporul țigănesc.De la publicarea rezultatelor sale de cercetare, a fost contactat de mii de membri ai comunității țigănești și sute s-au întâlnit în Israel pentru întâlniri cu membrii forumului. Sute de țigani s-au adunat în Israel pentru conferințe ca urmare a descoperirii de către savanți a unei legături biblice între evrei și țigani. Potrivit lui Shmuel Avukia din comunitatea lui Kokhav Yaakov, unul dintre organizatorii acestor conferințe, poporul țigănesc este descendent din tribul israelit Simeon. „Cu câțiva ani în urmă, am început să studiez temeinic textele biblice”, spune Avukia, care de mai mulți ani studiază legătura evreiască-țigănească. „Nu doar superficial, în ce
Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

istorie
Un studiu de la 1837, aparţinând istoricului şi politicianului Mihail Kogălniceanu, cel de numele căruia se leagă dezrobirea romilor, aceştia ar fi ajuns prima dată în ţările române în secolul XIII, încă din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. De altfel, un document semnat de domnitor scoate în evidenţă prezenţa acestei etnii chiar înainte de venirea pe tron a voievodului: "Io, Mircea Voievod, întăresc darul răposatului meu unchi, Vladislav Voievod, către mănăstirea Sfîntul Anton din Vodiţa: satul Jidovstiţa, livezile din Bahnino, morile de pe Bistriţa şi patruzeci de familii de ţigani". După unii istorici, drumul pe care ar fi ajuns romii în principatele române coincide cu drumul năvălirilor romane, Nicolae Iorga fiind unul dintre susţinătorii acestei idei. În 1456, romii sunt aduşi mas
Pagina de istorie: Când romii au fost eliberați din sclavia boierilor… dar nu și din cea a Bisericii

Pagina de istorie: Când romii au fost eliberați din sclavia boierilor… dar nu și din cea a Bisericii

istorie
Acum exact 170 de ani, Parlamentul revoluționar al Țării Românești vota eliberarea din sclavie a robilor romi deținuți de boieri. Acest act era consecința principiilor de libertate, frăție și egalitate promovate de liderii revoluționari români, influențați de ideile generoase ale Revoluției franceze izbucnite la Paris mai devreme, în același an. Din păcate, măsura eliberării din robie a romilor nu a rezolvat decât parțial problema acestei comunități. În vara anului 1848, Țara Românească era condusă și administrată de liderii revoluționari pașoptiști. Prin Proclamația de la Islaz, din 9 iunie 1848, aceștia au stabilit un program de reforme care ar fi transformat de facto Țara Românească într-o monarhie constituțională parlamentară, după model belgian. Printre măsurile preconizate se numă
Kali Traš – Frica neagră – deportarea romilor și consecințele ei dramatice

Kali Traš – Frica neagră – deportarea romilor și consecințele ei dramatice

istorie
    Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (promoția 2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (promoția 2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Din anul 2008 este doctor în filosofie cu o teză sub coordonarea profesorului Ilie Pârvu. În prezent Maria Cernat este lector univ. dr. la Facultatea de Stiințe Sociale, Politice și Umaniste, departamentul de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Titu Maiorescu. Pe parcursul carierei sale academice a predat Studii Critice în Mass-Media, Analiza de Discurs, Introducere în Științele Comunicării, Etică și Deontologie Profesională. De asemenea, este autoare a numeroase articole indexate în baze de dat
”Nu risipiți gloanțele! Loviți copiii de copaci!”

”Nu risipiți gloanțele! Loviți copiii de copaci!”

istorie
Istoria a fost scrisă cu sânge în lagărele din Auschwitz și Birkenau, acolo unde peste 6 milioane de suflete s-au ridicat la cer. Au trăit în frig și mizerie, au mâncat zeamă din coji de cartofi și au dormit pe pat de scânduri sau de paie. Și-au rănit palmele în zile de muncă nemărginită, dar și-au șters sudoarea cu speranța. Așa au devenit din victime eroi. Mulți au murit, puțini au rezistat! „Luați-vă boarfele și tot ce aveți și părăsiți casele! Veți fi trimiși într-un loc mult mai frumos!”. Așa a început deconcentrarea populației de evrei din toată Europa. Bătrânul continent, îngenuncheat de cel de-Al Doilea Război Mondial sub auspiciul armelor, a capitulat în fata forței de oțel a ideologiei naziste. Anul 1941 a reprezentant începutul sfârșitului pentru milioane de suflete care p