istorie

Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

istorie
Un studiu de la 1837, aparţinând istoricului şi politicianului Mihail Kogălniceanu, cel de numele căruia se leagă dezrobirea romilor, aceştia ar fi ajuns prima dată în ţările române în secolul XIII, încă din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. De altfel, un document semnat de domnitor scoate în evidenţă prezenţa acestei etnii chiar înainte de venirea pe tron a voievodului: "Io, Mircea Voievod, întăresc darul răposatului meu unchi, Vladislav Voievod, către mănăstirea Sfîntul Anton din Vodiţa: satul Jidovstiţa, livezile din Bahnino, morile de pe Bistriţa şi patruzeci de familii de ţigani". După unii istorici, drumul pe care ar fi ajuns romii în principatele române coincide cu drumul năvălirilor romane, Nicolae Iorga fiind unul dintre susţinătorii acestei idei. În 1456, romii sunt aduşi mas
Pagina de istorie: Când romii au fost eliberați din sclavia boierilor… dar nu și din cea a Bisericii

Pagina de istorie: Când romii au fost eliberați din sclavia boierilor… dar nu și din cea a Bisericii

istorie
Acum exact 170 de ani, Parlamentul revoluționar al Țării Românești vota eliberarea din sclavie a robilor romi deținuți de boieri. Acest act era consecința principiilor de libertate, frăție și egalitate promovate de liderii revoluționari români, influențați de ideile generoase ale Revoluției franceze izbucnite la Paris mai devreme, în același an. Din păcate, măsura eliberării din robie a romilor nu a rezolvat decât parțial problema acestei comunități. În vara anului 1848, Țara Românească era condusă și administrată de liderii revoluționari pașoptiști. Prin Proclamația de la Islaz, din 9 iunie 1848, aceștia au stabilit un program de reforme care ar fi transformat de facto Țara Românească într-o monarhie constituțională parlamentară, după model belgian. Printre măsurile preconizate se numă
Kali Traš – Frica neagră – deportarea romilor și consecințele ei dramatice

Kali Traš – Frica neagră – deportarea romilor și consecințele ei dramatice

istorie
    Este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (promoția 2001) și a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (promoția 2004). În anul 2002 a absolvit studiile masterale în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării. Din anul 2008 este doctor în filosofie cu o teză sub coordonarea profesorului Ilie Pârvu. În prezent Maria Cernat este lector univ. dr. la Facultatea de Stiințe Sociale, Politice și Umaniste, departamentul de Comunicare și Relații Publice, Universitatea Titu Maiorescu. Pe parcursul carierei sale academice a predat Studii Critice în Mass-Media, Analiza de Discurs, Introducere în Științele Comunicării, Etică și Deontologie Profesională. De asemenea, este autoare a numeroase articole indexate în baze de dat
”Nu risipiți gloanțele! Loviți copiii de copaci!”

”Nu risipiți gloanțele! Loviți copiii de copaci!”

istorie
Istoria a fost scrisă cu sânge în lagărele din Auschwitz și Birkenau, acolo unde peste 6 milioane de suflete s-au ridicat la cer. Au trăit în frig și mizerie, au mâncat zeamă din coji de cartofi și au dormit pe pat de scânduri sau de paie. Și-au rănit palmele în zile de muncă nemărginită, dar și-au șters sudoarea cu speranța. Așa au devenit din victime eroi. Mulți au murit, puțini au rezistat! „Luați-vă boarfele și tot ce aveți și părăsiți casele! Veți fi trimiși într-un loc mult mai frumos!”. Așa a început deconcentrarea populației de evrei din toată Europa. Bătrânul continent, îngenuncheat de cel de-Al Doilea Război Mondial sub auspiciul armelor, a capitulat în fata forței de oțel a ideologiei naziste. Anul 1941 a reprezentant începutul sfârșitului pentru milioane de suflete care p
Cum au ajuns ţiganii în România. Rolul jucat de Ştefan cel Mare în prezenţa acestora în număr mare în Moldova

Cum au ajuns ţiganii în România. Rolul jucat de Ştefan cel Mare în prezenţa acestora în număr mare în Moldova

istorie
    Etnia romă reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi entice din România. De altfel, încă din secolul al XVIII-lea generalul A. Langeron scria că în Principatele Române sunt cei mai numeroşi ţigani din Europa. Baronul von Campenhausen susţine această afirmaţie. La aceea vreme ţiganii erau robi şi serveau pe moşiile boiereşti sau mănăstireşti. Puţini ştiu însă care este originea acestei minorităţi. De unde şi de ce au venit ţiganii în Ţările Române. Specialiştii spun că nici măcar nu au venit singuri ci au fost aduşi de voievozi şi înrobiţi pe moşii. Pe scurt, erau o mână de lucru foarte ieftină şi asupra cărora stăpânul avea drept de viaţă şi de moarte.   ”Boierii sunt stăpânii lor cei mai absoluţi. După plac, îi vând şi-i ucid ca pe nişte vite. Copiii lor se n
Limba romilor este mult mai apropiată de limba română decât vrei să crezi

Limba romilor este mult mai apropiată de limba română decât vrei să crezi

Dezvaluiri, istorie
Fără să-ți dai seama probabil, folosești în fiecare zi o grămadă de cuvinte din limba rromani. Dar româna nu este singura limbă de pe fața pământului care a împrumutat cuvinte din limba rromilor. În acest moment, milioane de oameni din toată lumea vorbesc rromani, care are o gramatică elaborată și multe subdialecte, inclusiv pe teritoriul României. Am aflat aceste lucruri stând de vorbă cu Daniel-Samuel Petrilă, un tânăr poet și traducător de limbă rromă. Daniel are 25 de ani, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București (secțiile limba și literatura română - limba și literatura rromani) și un program de masterat în Studii literare la Facultatea de Litere din cadrul aceleiași universități.
Despre originile romilor

Despre originile romilor

istorie
  În destul de lunga istorie a romilor s-au păstrat prea puţine texte şi documente care să le spună povestea aşa cum a fost ea în realitate. Prin urmare, cercetătorii acestui domeniu se împart încă în mai multe tabere, în funcţie de convingerile fiecăruia. Unii dintre ei susţin încă greşit că romii ar putea fi urmaşi ai vechilor egipteni, de unde şi englezescul “gipsy”, care ar proveni din cuvântul “egyptian”. Alţi cercetători susţin că, după ce a cucerit India, în anul 1390, Timur cel Şchiop ar fi descoperit un popor de “cingani”, care locuia în provinciile Guzurat şi Tatta. Se pare că, după invazia marelui cuceritor mongol, aproximativ o jumătate de million de “cingani” au fugit în Persia, de unde au migrat apoi în toată lumea. Cei care sunt de acord cu această variantă despre
Sosirea în Europa

Sosirea în Europa

istorie
  Perioada în care romii au pătruns pe teritoriul Europei nu se cunoaşte cu precizie. Din unele date existente se pare însă că deplasarea romilor către bătrânul continent ar fi avut loc între secolele al IX-lea şi al XI-lea. Alte date arată că migraţia lor a început mult mai devreme: undeva prin secolul al V-lea, pe când regele de atunci al perşilor, Bahram, a adus din India 10.000 de muzicanţi, luri, pe care îşi propusese să-i pună la muncile agricole. Mare parte a cercetătorilor a stabilit că migraţia romilor s-a făcut în două etape. Într-o primă fază, romii din Persia s-au împărţit în două mari ramuri. Una a pornit prin deşertul Siriei spre Egipt, insulele greceşti, Grecia, Africa de Nord; şi din Maroc în Spania, prin Gibraltar, lucru infirmat, căci nu s-au reţinut cuvinte în r
Uniţi sub acelaşi steag

Uniţi sub acelaşi steag

istorie
  Deşi nu se numără printre cele mai cunoscute din lume, steagul romilor de pretutindeni există încă din anul 1931. La început a fost adoptat mai degrabă într-o manieră sentimentală, urmând ca oficial să fie îmbrăţişat abia 40 de ani mai tarziu, la primul Congres Mondial al Romilor, desfăşurat pe parcursul a trei zile, lângă Londra. De altfel, Congresul Mondial al Romilor din anul 1971 a fost şi ocazia adoptării imnului internaţional al romilor, “Gelem, gelem”. Steagul romilor de pretutindeni este reprezentat de două benzi orizontale – una verde, cealaltă albastră –, iar în centru are imaginea unei roţi cu spiţe. Desigur, steagul de astăzi al romilor de pretutindeni seamănă, şi nu întâmplător, cu cel al Indiei, ţara de origine a romilor din zilele noastre. Culoarea verde de pe s
Povestea geambaşilor

Povestea geambaşilor

istorie
  În secolul al XVII-lea, la Constantinopol, cei mai numeroşi negustori de cai erau de etnie romă. Despre ei vorbeşte şi Ovidiu Drîmba în volumul Apariţia şi avatarurile ţiganilor: „În toată Europa, de la Bosfor până la Atlantic, comerţul de cai prospera în mâna ţiganilor”. La fel de renumiţi erau odinioară romii şi pentru măiestria lor de a călări ori pentru priceperea de care dădeau dovadă în creşterea cabalinelor şi chiar în tratarea bolilor de care sufereau acestea. De altfel, este lesne de înţeles această ataşare a membrilor etniei rome faţă de cai dacă ne gândim că, parcă dintotdeauna, cabalinele au fost tovarăşii fideli de drum şi de viaţă ai romilor din ţara noastră şi de pretutindeni. Odată cu trecerea anilor, romii şi-au mai arătat afecţiunea şi spiritul de negustori ş