istorie

O Anton Pann, rromesqo ćhavo

O Anton Pann, rromesqo ćhavo

istorie
  O Antonie Pantoleon-Petroveanu sas jekh anθar e sirdutne e kùlto selikane literaturaqe an?ar amaro them, palal savo phenel pes ke sasas rrom. Lesqo anav si maj miśto prinzardo anθ-i rumunisardi thaj xarni variànta, o Anton Pann, tha’ palal o Anton Pann prinzaren pen, ćaćipnas?e, but cïra buta. Vi lesqo biandipnasqo berś si thovdino telal e pućhipnasqo sčmno. Patăl pes ke, o baro počto, kompozitòri thaj siklarno e devlikane muzikaqo, folklorìsto thaj publicìsto, o Anton Pann sasas biando varekana maśkar e berśa 1793-1797. But vaka phenen ke o Anton Pann sasas biando k-o Sliven , anθ-i avdivesutni Bulgΰria, anθar jekh grekikani daj thaj kοkavàri dad , tha` maj si but aver vaka save na prinzaren e rromani orìgina e Antonosqi e Pannosqo. O Pann, “o godăver sar jekh phenipen”, sar
Fascinanta poveste a ceangăilor care au ridicat un sat în pustiul dobrogean stăpânit de şerpi: „Veneau colonişti şi ne furau tot, până şi lanţul de la fântână“

Fascinanta poveste a ceangăilor care au ridicat un sat în pustiul dobrogean stăpânit de şerpi: „Veneau colonişti şi ne furau tot, până şi lanţul de la fântână“

istorie
    Satul Oituz este unic în peisajul dobrogean. Localitatea care aparţine de comuna constănţeană Lumina, din punct de vedere administrativ, a fost înfiinţată în urmă cu un secol de către familii de ceangăi din satul băcăuan Luizi-Călugăra, veniţi în Dobrogea în căutarea pământului făgăduinţei. Sutelor de soldaţi ceangăi (n.r. - colonişti de origine maghiară, catolici, emigraţi de-a lungul timpului din regiunea sud-estică a Transilvaniei în Moldova) care s-au înrolat în Primul Război Mondial li s-a promis de către oficialii statului român că vor primi pământ la sfârşitul serviciului militar. Cum în Moldova nu era suficient pământ, alternativa oferită acestora a presupus acceptarea unui nou exil, către pământurile pustii din Dobrogea. Majoritatea au acceptat şi au plecat pe

Ce l-a determinat pe marele compozitor Franz Liszt să rostească în faţa lui Barbu Lăutaru: „Tu eşti mai mare decât mine!“

istorie
    Barbu Lăutaru a rămas în istorie drept un geniu al muzicii lăutăreşti româneşti. Fără nicio educaţie muzicală, cobzarul l-a impresionat pe marele compozitor Franz Liszt, care inspirat de melodiile lăutarului, a creat ”Rapsodia română pentru pian”. "Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele şi cobzarul/ Ce-am cântat pe la domnii /Şi la mândre cununii". Aşa îl descrie Vasile Alecsandri pe lăutarul de etnie romă al cărui nume a făcut istorie. Niciunul dintre biografii care au scris despre viaţa celebrului lăutar nu a reuşit să stabilească cu exactitate data naşterii. Vasile Barbu, fiul lui Stan Barbu şi al Ilincăi, s-a născut în jurul anului 1780, undeva în zona Iaşiului. Tatăl lui era staroste al breslei ieşene, cunoscut sub numele de ”Cobzariul”. De la tatăl său a moştenit t
De ce nu le putem lua ţiganilor numele de „romi“. Argumente istorice contra unei iniţiative legislative deplasate

De ce nu le putem lua ţiganilor numele de „romi“. Argumente istorice contra unei iniţiative legislative deplasate

istorie
  Potrivit acesteia, termenul "rom" ar fi fost inventat şi oficializat în România după 1990, în urma unui plan diabolic pus la cale de miliardarul de origine ungară George Soros în colaborare cu Regele Cioabă şi care vizează „ţiganizarea României“ prin inducerea voită a confuziei între cuvintele "rom" şi "român". Cercetări istorice aprofundate, făcute publice atât în România, cât şi în Occident încă de la începutul secolului al XIX-lea arată însă că, etimologic, cuvântul "rom" este chiar mai vechi decât "român". Cele două cuvinte au origini total diferite, la mijloc fiind vorba doar despre o omofonie. Dacă "rom" este un derivat apărut în Europa de la "dom", cum îşi spuneau ţiganii la origini, în Asia Centrală, "român" este un derivat al latinescului "romanus". "Revenirea la denumir
Ciudăţeniile ţiganilor din Transilvania secolului al XIX-lea: „Au început ca un trib necunoscut. Niciodată nu au vorbit despre locurile lor natale“

Ciudăţeniile ţiganilor din Transilvania secolului al XIX-lea: „Au început ca un trib necunoscut. Niciodată nu au vorbit despre locurile lor natale“

istorie
  Obiceiurile ţiganilor care au trăit alături de românii, saşii şi maghiarii din Transilvania secolului al XIX-lea i-au uimit pe occidentali. Viaţa locuitorilor pitoreşti ai Transilvaniei şi Ungariei din trecut a fost descrisă de numeroşi autori străini. După mai mulţi ani petrecuţi în Transilvania, autoarea britanică Emily Gerard a descris în detaliu obiceiurile ciudate ale ţiganilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea în „Tărâmul de dincolo de pădure – Transilvania”, o carte publicată în New York, în 1888.Existau zvonuri despre ţiganii care furau copii, însă autoarea susţinea că erau neîntemeiate. Pruncii lor erau căliţi în condiţii extreme. „Cei care se nasc iarna sunt frecaţi cu zăpadă, iar dacă este vară, sunt daţi cu unsoare şi lăsaţi să stea în soarele dogoritor. Ţiganii a
Mit şi propagandă în istoria robiei ţiganilor. Întoarcere la origini în epoca Ţărilor Române

Mit şi propagandă în istoria robiei ţiganilor. Întoarcere la origini în epoca Ţărilor Române

istorie
  În perioada feudalismului românesc, romii au fost pentru o lungă perioadă robi în Ţările Române. Aceste secole sunt, într-adevăr, pline de evenimente deplorabile, dar şi de propagandă, care nu ne lasă să înţelegem exact lecţiile care ar trebui trase din această epocă. Aceasta este premiza de la care pleacă un articol scris pe blogul de profil Historice.ro. Cele trei mari mituri ale din „propaganda aboliţionistă” sunt vina românilor pentru robia romă, arbitrarul absolut al acestei practici, care permitea fapte inumane, cum ar fi violarea roabelor, şi despărţirea familiilor, într-un mod similar cu practicile care se foloseau pentru animale. În primul rând, autorul aminteşte că robii au venit de la sud de Dunăre, prin vânzarea acestora către mănăstiri din Ţările Române. Romii avea
Mărturii despre deportarea ţiganilor în Transnistria. Ce a făcut o familie de romi când a auzit că va fi împroprietărită cu pământ la Bug

Mărturii despre deportarea ţiganilor în Transnistria. Ce a făcut o familie de romi când a auzit că va fi împroprietărită cu pământ la Bug

istorie
  Peste 25.000 de romi au fost deportaţi în Transnistria în anul 1942, din ordinul mareşalului Antonescu. Mai mult de jumătate dintre ei au murit acolo În anul 1942, Guvernul Antonescu a decis deportarea a aproximativ 25.000 de romi în Transnistria. Mulţi dintre ei au murit acolo în perioada 1942-1944. Anterior deportării, acelaşi mareşal Ion Antonescu a ordonat efectuarea unui recensământ în rândul romilor, efectuat de Jandarmerie şi Poliţie în întreaga ţară, la 25 mai 1942 după ce, iniţial, operaţiunea fusese planificată pentru 31 mai. Recensământul a urmărit stabilirea persoanelor care intrau în categoria romilor “problemă”. Au fost înregistraţi, împreună cu familiile lor: romii nomazi şi, dintre romii stabili (sedentari), aceia care suferiseră condamnări, recidiviştii şi cei f
Norocul ţiganului

Norocul ţiganului

istorie
  La 1 iulie 1798, Stan, ţigan al mănăstirii Mislea, este tras la judecată pentru păcatul de a se fi îndrăgostit de Smaranda, fiica unuia Ion turcul, curelar din mahalaua Creţuleşti, Bucureşti. „Holtei curat la chip şi la haine, cu slujbă deosebită“, Stan este acuzat că n-a menţionat statutul său de rob ţigan atunci cînd a întîlnit-o pe Smaranda, lăsînd-o să creadă că este om liber, încurajînd-o să păşească în jocul dragostei. Crescut la mănăstirea Mislea, prin grija egumenului Neofit, Stan ţiganul iese din anonimatul statutului social, datorită inteligenţei sale. Egumenul Neofit îl ia pe Stan „în casă“, îl creşte, îl spală, îl dă la şcoală, îl „învaţă carte grecească şi limbă“ (este vorba de limba română). Cînd egumenul Neofit se mută la mănăstirea Sărindar, Stan îl urmează, fiind
Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

Cum erau clasificaţi romii în perioada robiei. Boierii îi includeau în foaia de zestre a miresei

istorie
    Până la dezrobirea lor, în 1856, în Moldova şi Ţara Românească locuiau un sfert din romii din Europa, respectiv peste 200.000. Un studiu de la 1837, aparţinând istoricului şi politicianului Mihail Kogălniceanu, cel de numele căruia se leagă dezrobirea romilor, aceştia ar fi ajuns prima dată în ţările române în secolul XIII, încă din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. De altfel, un document semnat de domnitor scoate în evidenţă prezenţa acestei etnii chiar înainte de venirea pe tron a voievodului: "Io, Mircea Voievod, întăresc darul răposatului meu unchi, Vladislav Voievod, către mănăstirea Sfîntul Anton din Vodiţa: satul Jidovstiţa, livezile din Bahnino, morile de pe Bistriţa şi patruzeci de familii de ţigani". După unii istorici, drumul pe care ar fi ajuns romii în
Istoria tristă a romilor trimişi Mănăstirii Bistriţa de Alexandru cel Bun: „Am dăruit treizeci şi unu de sălaşe de ţigani“

Istoria tristă a romilor trimişi Mănăstirii Bistriţa de Alexandru cel Bun: „Am dăruit treizeci şi unu de sălaşe de ţigani“

istorie
Alexandru cel Bun (1400 – 1432) a fost unul dintre cei mai longevivi domnitori din istoria Moldovei. Acesta s-a aflat pe tronul ţării între 1400 şi 1432. Alexandru cel Bun i-a succedat la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de la conducerea Moldovei de către Mircea cel Bătrân. I s-a spus „Bun” o perioadă multă şi după moarte.Din mila lui Dumnezeu, eu, Io Alexandru voievod şi domn a toată Ţara Moldovlahiei. A binevoit domnia mea, cu bunăvoinţa mea cea bună, să facă pentru pomenirea sfânt-răposaţilor noştri părinţi, şi pentru sănătatea şi pentru sufletul domniei mele, şi al doamnei domniei mele şi al tuturor copiilor domniei mele, şi am dăruit mănăstirii Adormirea Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, care este pe Bistriţa, treizeci şi unu de sălaşe de ţigani şi douăsprezece bordeie d