istorie

Statutul romilor moldoveni in perioda Medievala

Statutul romilor moldoveni in perioda Medievala

istorie
  Date precise cu privire la apariţia romilor în Ţara Moldovei nu sunt cunoscute pînă în prezent. Lipsa documentelor se datorează în primul rînd, vitregiei vremurilor, precum şi instabilităţii modului de trai al locuitorilor care din pricina năvălirilor barbare se refugiau adesea în munţi, luînd cu sine numai lucruri de primă necesitate. Primul document ce atestă prezenţa lor în acest teritoriu, menţionează statutul de robi a romilor: „8 iulie 1428 – Domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, dăruia Mănăstirii „Adormirii” din Bistriţa, 31 de sălaşe de „ţigani” (celiadî ţiganî)”. Această menţiune este atestată şi la M. Kogălniceanu care relatează în scrierile sale că romii au pătruns în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun, care le-ar fi dat „aerul şi pămîntul pentru a rătăci, focul
Domnitorul care a scos ţiganii din sclavie: „Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe

Domnitorul care a scos ţiganii din sclavie: „Prin asta, patriea s-au arătat demnă a întra în familiea civilizatei Europe

istorie
    Grigore Alexandru Ghica (1804 – 1857) a fost domnitorul Moldovei în două rânduri, respectiv între 1849 – 1853 şi 1854 – 1856. Chiar dacă a luat parte la Revoluţia din 1848 organizată în Moldova, Ghica a fost numit domn al ţării, după ce a primit sprijin din partea turcilor. Imediat ce a ajuns pe tronul ţării, acesta a încercat să impună mai multe măsuri în vederea creşterii economice a statului moldav. Ghica a scăzut în primul taxele vamele, cu intenţia de a stimula importul şi exportul. Domnitorul moldovean a investit mult şi în învăţământ, construind peste 60 de şcoli şi două facultăţi. Grigore Alexandru Ghica a venit şi în sprijinul ţăranilor, cărora le-a uşurat existenţa prin măsurile pe care le-a impus. În timpul domniei lui Ghica, starea financiară a Moldovei a de
Pagina de istorie: Când romii au fost eliberaţi din sclavia boierilor… dar nu şi din cea a Bisericii

Pagina de istorie: Când romii au fost eliberaţi din sclavia boierilor… dar nu şi din cea a Bisericii

istorie
  Acum exact 170 de ani, Parlamentul revoluţionar al Ţării Româneşti vota eliberarea din sclavie a robilor romi deţinuţi de boieri. Acest act era consecinţa principiilor de libertate, frăţie şi egalitate promovate de liderii revoluţionari români, influenţaţi de ideile generoase ale Revoluţiei franceze izbucnite la Paris mai devreme, în acelaşi an. Din păcate, măsura eliberării din robie a romilor nu a rezolvat decât parţial problema acestei comunităţi. În vara anului 1848, Ţara Românească era condusă şi administrată de liderii revoluţionari paşoptişti. Prin Proclamaţia de la Islaz, din 9 iunie 1848, aceştia au stabilit un program de reforme care ar fi transformat de facto Ţara Românească într-o monarhie constituţională parlamentară, după model belgian. Printre măsurile preconizate
Cum au ajuns, de fapt, romii în România

Cum au ajuns, de fapt, romii în România

istorie
  Romii, originari din India, au ajuns în ţările româneşti în urmă cu şase sute de ani. Vreme de cinci secole au fost robi ai boierilor, domnilor sau mănăstirilor. Românii i-au acceptat pentru că reprezentau forţă de muncă ieftină şi cunoaşteau meserii. Aceştia au o istorie veche de 600 de ani pe meleagurile româneşti. Nu se cunoaşte cu certitudine momentul exact al venirii lor în ţările române, însă după atestările documentare se ştie că ţiganii convieţuiau alături de români încă din secolul al XIV-lea. Majoritatea istoricilor care s-au aplecat asupra studierii originii lor au căzut de acord că locul lor de origine a fost India. Originari din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului, ţiganii făceau parte din casta Ksatriya a rajpuitilor.
Poveştile terifiante ale ţiganilor români de acum patru secole: folosiţi drept călăi, fiindcă ungurii nu practicau „o slujbă atât de mârşavă

Poveştile terifiante ale ţiganilor români de acum patru secole: folosiţi drept călăi, fiindcă ungurii nu practicau „o slujbă atât de mârşavă

istorie
    Ştefan Szanto (1540 - 1612) un iezuit de origine ungară, s-a stabilit în Transilvania în anii 1580, unde a reorganizat Biserica Catolică, şi a relatat despre muncile înjositoare la care ţiganii erau folosiţi. Cei care duceau la îndeplinire sarcinile de călăi în acea vreme, în Transilvania, erau ţiganii sau prizonierii turci, afirma teologul Ştefan Szanto. Călăii ţigani „Aici sunt folosiţi drept gâzi ţiganii sau turcii prinşi, întrucât este un lucru nemaipomenit ca un ungur să fi făcut vreodată pe călăul, căci ar vrea mai bine să moară de zece ori decât să împlinească o slujbă atât de mârşavă”, relata Ştefan Szanto, potrivit autorilor volumului „Călători străini despre Ţările Române. Volumul 2”, apărut la Editura Academiei Române. Autorul relata despre pedepsirea a doi c
Drama romilor alungaţi în Transnistria în anii 1940. O notă secretă arăta cum explicau autorităţile deportările în masă

Drama romilor alungaţi în Transnistria în anii 1940. O notă secretă arăta cum explicau autorităţile deportările în masă

istorie
  O notă secretă păstrată în arhive oferă detalii despre un episod dramatic din anii celui De-al Doilea Război Mondial: ridicarea a peste 200 de romi de pe străzile unui oraş şi trimiterea lor în Transnistria. La începutul anilor 1940, aproape 25.000 de romi au fost evacuaţi în Transnistria, printr-o decizie a Guvernului Antonescu. În anul 1942, guvernul Ion Antonescu a decis deportarea a aproximativ 25.000 de romi în Transnistria. Mai mult de jumătate dintre cei evacuaţi în anii 1942 şi 1943 erau copii, potrivit istoricilor. Aproape jumătate dintre cei deportaţi au murit în Transnistria între 1942 - 1944, susţin unii cercetători, iar puţini dinre ei au reuşit să se întoarcă în oraşele din care au fost alungaţi. Foamea, frigul, epidemiile şi lipsa mijloacelor materiale de supravie
O Anton Pann, rromesqo ćhavo

O Anton Pann, rromesqo ćhavo

istorie
  O Antonie Pantoleon-Petroveanu sas jekh anθar e sirdutne e kùlto selikane literaturaqe an?ar amaro them, palal savo phenel pes ke sasas rrom. Lesqo anav si maj miśto prinzardo anθ-i rumunisardi thaj xarni variànta, o Anton Pann, tha’ palal o Anton Pann prinzaren pen, ćaćipnas?e, but cïra buta. Vi lesqo biandipnasqo berś si thovdino telal e pućhipnasqo sčmno. Patăl pes ke, o baro počto, kompozitòri thaj siklarno e devlikane muzikaqo, folklorìsto thaj publicìsto, o Anton Pann sasas biando varekana maśkar e berśa 1793-1797. But vaka phenen ke o Anton Pann sasas biando k-o Sliven , anθ-i avdivesutni Bulgΰria, anθar jekh grekikani daj thaj kοkavàri dad , tha` maj si but aver vaka save na prinzaren e rromani orìgina e Antonosqi e Pannosqo. O Pann, “o godăver sar jekh phenipen”, sar
Fascinanta poveste a ceangăilor care au ridicat un sat în pustiul dobrogean stăpânit de şerpi: „Veneau colonişti şi ne furau tot, până şi lanţul de la fântână“

Fascinanta poveste a ceangăilor care au ridicat un sat în pustiul dobrogean stăpânit de şerpi: „Veneau colonişti şi ne furau tot, până şi lanţul de la fântână“

istorie
    Satul Oituz este unic în peisajul dobrogean. Localitatea care aparţine de comuna constănţeană Lumina, din punct de vedere administrativ, a fost înfiinţată în urmă cu un secol de către familii de ceangăi din satul băcăuan Luizi-Călugăra, veniţi în Dobrogea în căutarea pământului făgăduinţei. Sutelor de soldaţi ceangăi (n.r. - colonişti de origine maghiară, catolici, emigraţi de-a lungul timpului din regiunea sud-estică a Transilvaniei în Moldova) care s-au înrolat în Primul Război Mondial li s-a promis de către oficialii statului român că vor primi pământ la sfârşitul serviciului militar. Cum în Moldova nu era suficient pământ, alternativa oferită acestora a presupus acceptarea unui nou exil, către pământurile pustii din Dobrogea. Majoritatea au acceptat şi au plecat pe

Ce l-a determinat pe marele compozitor Franz Liszt să rostească în faţa lui Barbu Lăutaru: „Tu eşti mai mare decât mine!“

istorie
    Barbu Lăutaru a rămas în istorie drept un geniu al muzicii lăutăreşti româneşti. Fără nicio educaţie muzicală, cobzarul l-a impresionat pe marele compozitor Franz Liszt, care inspirat de melodiile lăutarului, a creat ”Rapsodia română pentru pian”. "Eu sunt Barbu Lăutarul, Starostele şi cobzarul/ Ce-am cântat pe la domnii /Şi la mândre cununii". Aşa îl descrie Vasile Alecsandri pe lăutarul de etnie romă al cărui nume a făcut istorie. Niciunul dintre biografii care au scris despre viaţa celebrului lăutar nu a reuşit să stabilească cu exactitate data naşterii. Vasile Barbu, fiul lui Stan Barbu şi al Ilincăi, s-a născut în jurul anului 1780, undeva în zona Iaşiului. Tatăl lui era staroste al breslei ieşene, cunoscut sub numele de ”Cobzariul”. De la tatăl său a moştenit t
De ce nu le putem lua ţiganilor numele de „romi“. Argumente istorice contra unei iniţiative legislative deplasate

De ce nu le putem lua ţiganilor numele de „romi“. Argumente istorice contra unei iniţiative legislative deplasate

istorie
  Potrivit acesteia, termenul "rom" ar fi fost inventat şi oficializat în România după 1990, în urma unui plan diabolic pus la cale de miliardarul de origine ungară George Soros în colaborare cu Regele Cioabă şi care vizează „ţiganizarea României“ prin inducerea voită a confuziei între cuvintele "rom" şi "român". Cercetări istorice aprofundate, făcute publice atât în România, cât şi în Occident încă de la începutul secolului al XIX-lea arată însă că, etimologic, cuvântul "rom" este chiar mai vechi decât "român". Cele două cuvinte au origini total diferite, la mijloc fiind vorba doar despre o omofonie. Dacă "rom" este un derivat apărut în Europa de la "dom", cum îşi spuneau ţiganii la origini, în Asia Centrală, "român" este un derivat al latinescului "romanus". "Revenirea la denumir