Actualitate

Câţi bani primesc minorităţile ai căror deputaţi au votat Codul penal

Câţi bani primesc minorităţile ai căror deputaţi au votat Codul penal

Actualitate
  O explicaţie pentru votul minorităţilor la Codul Penal, când au contribuit decisiv la adoptarea modificărilor votate de PSD şi ALDE, este dependenţa totală a acestora de bunăvoinţa puterii din punct de vedere financiar. Nu mai puţin de 100 de milioane de euro au primit asociaţiile etnice aparţinând minorităţilor naţionale în ultimii 4 ani de la bugetul de stat, potrivit datelor publice de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice. În total sunt 17 asociaţii, reprezentate în Parlament de deputaţi, plus UDMR. Cele 9 asociaţii analizate de G4Media.ro, care reprezintă interesele a 719.356 etnici, ai căror reprezentanţi au votat pentru adoptarea Codului penal, au primit în total 154.125.460 de lei, adică 34.250.102 euro. Cea mai mare asociaţie etnică din cele nouă este Partida Romi
Halucinant: Primăria Focşani a dat afară nişte ţigani din apartamente pentru că nu au plătit utilităţile timp de ani de zile, iar CNCD a sancţionat autorităţile pentru că i-ar fi discriminat pe rău-platnici

Halucinant: Primăria Focşani a dat afară nişte ţigani din apartamente pentru că nu au plătit utilităţile timp de ani de zile, iar CNCD a sancţionat autorităţile pentru că i-ar fi discriminat pe rău-platnici

Actualitate
  Blocurile respective au fost printre primele construite în urbea focşăneană, dar după mai mulţi ani, în care s-au degradat, locuinţele aflate în proprietatea Primăriei au fost închiriate asistaţilor social din comunitatea romă. În anul 2000, blocul a fost reabilitat şi modernizat complet, devenind cel mai modern bloc din Focşani. Din păcate, în doi-trei ani, blocul a fost devalizat chiar de locatarii săi: chiuvetele, vasele de toaletă, caloriferele, uşile, ferestrele şi cam tot ce se putea a fost scos la vânzare. Situaţia a fost tolerată de autorităţi timp de ani de zile, care i-au lăsat pe locatarii distrugători şi rău-platnici să trăiască pe gratis. După ce, în sfârşit, s-au luat măsuri, Asociaţia juriştilor romi a reclamat Primăria la CNCD pentru discriminare. În mod ireal,
Eroii romi şi Centenarul României

Eroii romi şi Centenarul României

Actualitate
  Empiric, am observat că atunci cînd scriem „de bine“ despre romi, aşa cum am fost prevenit de către unii jurnalişti care doreau să îmi capteze atenţia militantă, tendinţa e să vorbim despre rom ca victimă perpetuă. Cădem, adică, într-un alt gen de exotism; de la opulenţă, manele şi merţane, la invocarea răului istoric, a opresiunii ca moştenire. Tentaţia asta simplificatoare nu apare doar la jurnaliştii „de treabă“, ci şi în discursul unor cercetătorii, artişti, activişti pentru drepturile omului şi politicieni. Sigur, istoria romilor nu este tocmai fericită în spaţiul românesc, după 500 de ani de sclavie, deportări în Transnistria, politica de asimilare forţată a guvernului comunist, rasismul de zi cu zi, fie interpersonal sau instituţional, accesul limitat la resurse (sanătate
Calator prin traditiile rome

Calator prin traditiile rome

Actualitate
    Manifestarea a fost prilejuita si de celebrarea Zilei Internationale a Romilor si a constat in prezentarea unor momente artistice (muzica, dans, expozitie de pictura). La aceasta actiune au participat circa 300 de elevi si prescolari din sectorul 5. De asemenea au mai participat reprezentanti ai Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si al sectorului 5, liderii Partidei Romilor Pro – Europa-sucursalele sectoarelor 2,3,4, si 6, Vasile Andrei – campionul olimpic de lupte greco romane si Cristian Ariton reprezentantul organizatiei PSD, sector 2.
Emy Drăgoi şi republica acordeoanelor din Ploieşti

Emy Drăgoi şi republica acordeoanelor din Ploieşti

Actualitate
    Prima oară a cântat la acordeon când avea doi ani şi opt luni. Tatăl său, profesor din aceia de şcoală veche, autentică, îi arătase clapele şi o melodie elementară, dar cât se poate de serioasă: „Truli“. Se întâmpla pe undeva, prin iarna lui ’79, în satul Poiana Vărbilău, judeţul Prahova. Azi trece drept regele jazzului la acordeon, chiar dacă trăieşte într-un oraş cunoscut mai degrabă pentru ambiţiile republicane. Dar el e rege şi, în plus, are şi un regat cât o mică, promiţătoare comoară: 70 de acordeoane spectaculoase, adunate într-o colecţie inedită în România. Aceasta este istoria scurtă a lui Emy Drăgoi şi a acordeoanelor sale. Din 1829 până azi. Lui Emy Drăgoi se pare că i-a fost dat să cânte la acordeon. Nu doar pentru harul cu care îmblânzeşte instrumentul ăst
Festivalul Strada Armeneasca la Bucuresti

Festivalul Strada Armeneasca la Bucuresti

Actualitate
Armeni, evrei, romi si greci si-au dat intalnire in ziua de 2 august pe strada Armeneasca, pentru a lua parte la deschiderea Festivalului Strada Armeneasca, eveniment care cuprinde spectacole de dans si muzica traditionala, workshopuri si prelegeri, precum si vizionari de filme. ” Sper sa fie un experiment reusit pe care sa-l organizam anual” a spus liderul Grupului deputatilor apartinind minoritatilor nationale, Varujan Pambuccian, amfitrionul serii, in timp ce Datev Hagopian, arhiepiscop al Bisericii Armene din Romania, a elogiat modul in care tara noastra, exemplu de ospitalitate pentru intreaga lume, i-a primit pe refugiatii armeni in anii 1915 – 1922. ” Armenii din Romania marturisesc ca sunt suta la suta romani si suta la suta armeni”, a mai spus inaltul prelat, binecuvantandu-i pe
Măguri, satul muzicanţilor romi, fenomen cultural unic în ţară

Măguri, satul muzicanţilor romi, fenomen cultural unic în ţară

Actualitate
    Satul Măguri, din imediata apropiere a Lugojului, populat de etnici romi, are o istorie aparte. Aici, aproape fiecare casă are cel puţin un muzicant de fală. Tarafurile de la Mă­guri au fost şi rămân printre cele mai apreciate din Banat. Mai mult decât atât, oamenii de aici prezintă cu mândrie adevăratele tradiţii ale ro­mi­lor, cântecele şi portul ţigăneşti autentice. Iar asta nu o fac doar vestiţii lăutari, ci şi copiii, mândri de moş­tenirea lor culturală. La Măguri se desfăşoară, din anul 1997, unicul festival din ţară adresat copiilor de etnie rromă. Intitulat ”Ruga copiilor rromi”, festivalul a aniversat ediţia a XX-a, anul trecut. Co­piii rromi prezintă momente de muzică, dansuri şi tradiţii, poartă straiele specifice şi recită poezii în limba romani. ”Celebr
Ziua liceanului rom

Ziua liceanului rom

Actualitate
    Duminica, in parcul Caramidari, incepand cu orele 14, s-a desfasurat spectacolul dedicat Zilei liceanului rom organizat de filiala municipiului Calarasi a Partidei Romilor Pro-Europa. Alaturi de locuitorii cartierului, au fost prezenti directorul DGASPC Calarasi, doamna Doinita Nicolae, domnisoara Loredana Mira si echipa sa. Spectacolul a fost prezentat de doi tineri frumosi si talentati, elevi ai Colegiului National „Barbu Stirbei”, Strungar-Oprea Ana Maria si Stefan Dinca. Au recitat poezii Ramona Dobre, eleva in clasa a IV-a la Scoala gimnaziala nr. 2 Modelu si Mioara-Virginia Lazar, eleva clasa I-a la Colegiul Economic 2, Calarasi. Au dansat – „Happy Stars” de la Asociatia Alege Sa Traiesti, domnisoarele Mirela si Madalina Cristea, Ansamblul ILO ROMANO a filialei n
Carmen Tănase e văduvă de 18 ani. A rămas singură după ce cancerul i-a răpit soţul

Carmen Tănase e văduvă de 18 ani. A rămas singură după ce cancerul i-a răpit soţul

Actualitate
  Carmen Tănase este inegalabilă în comedii, iar în viaţa de zi cu zi oamenii se strâng ciorchine în jurul ei, pentru că are o poftă de viaţă de invidiat. Actriţa a trecut însă printr-o mare dramă, în anul 2000, când inima soţului ei, Victor Parhon, a încetat să mai bată. Singura ei alinare este fiul lor, Tudor, un regizor talentat. În 18 ianuarie, artista a împlinit 57 de ani. Vedeta a povestit, într-un interviu tv pentru Antena Stars, despre povestea de dragoste cu soţul ei, Victor Parhon, fost mare critic de teatru: ”Făceam parte cam din aceeaşi meserie şi discutăm foarte mult, ne completăm în păreri. El era o fire cumpătată, eu - vulcanică. El a fost pentru mine şi soţ, şi tată, şi prieten. Era mai mare ca mine cu 17 ani, şi odată m-am trezit strigându-l «tată». Se amuza. L-am
Cele mai neobişnuite tradiţii ale romilor

Cele mai neobişnuite tradiţii ale romilor

Actualitate
Consideraţi nomazi, romii au reuşit să îşi dezvolte o serie de tradiţii, care au fost transmise din generaţie în generaţie. Deşi mare parte din romi au renunţat la o parte dintre obiceiuri, adaptându-şi modul de viaţă cu al majorităţii, unele tradiţii au reuşit să treacă testul timpului. În ciuda faptului că romii sunt un popor nomad, obiceiurile acestora au reuşit să treacă testul timpului şi să fie transmise cu sfinţenie de la o generaţie la alta preţ de secole.    Printre aceste obiceiuri se numără unele care ar părea cel puţin ciudate, privite din afară. Folosind un raport despre obiceiurile şi tradiţiile romilor realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii, adevărul.ro vă prezintă unele dintre cele mai neobişnuite tradiţii ale romilor.    – Nimeni nu are voie să se atingă de vasul în car