Opinii

RROMII, UN POPOR FĂRĂ SFINȚI

RROMII, UN POPOR FĂRĂ SFINȚI

Opinii
Poate că explicația de ce suferă rromii este că înțeleg altfel decât gagiii cărțile, inclusiv cartea sfântă, adică însuși îndreptarul și sensul vieții lor. Fără sfinți proprii și fără intelectuali (sfinți fără nimb) care să le arate calea Adevărului, au fost în toată istoria lor victimele urii sfinților și intelectualilor gagiilor, care i-au considerat fie păgâni, fie primitivi (proști). gagiii au considerat că Isus, când a spus "trebuie să vă nașteți din nou...din duh" (spirit, minte, conștiință), a spus că trebuie să și gândim, când simțim, să trecem de la vorbă, la faptă, de la gândirea subiectivă/magică a inimii, la gândirea argumentată a minții. religioase, și a nu mai amesteca lucrurile, s-a trecut la tolerarea dreptului la credință a fiecăruia și la separarea credinței de știință, r
Cea Mai Buna Mâncare pt ,, Noi ,, Oameni e Sa Ne Mâncam Unu pe Altu .

Cea Mai Buna Mâncare pt ,, Noi ,, Oameni e Sa Ne Mâncam Unu pe Altu .

Opinii
  În istoria lumii, doar sfinții, artiștii și intelectualii pe care-i studiem la școală pot avea pretenția și recunoașterea de a fi considerați salvatorii lumii. Doar la ei starea de inspirație (extaz mistic, artistic, spiritual) produce valoare, de aceea sunt respectați. Dacă e doar extaz profan (omenesc) de asta ni se taie respirația! Cam așa e cu dragostea țigănească, una zice, alta face, veșnic tânără și fără minte! Până nu vom gândi astfel - că există o interdependenţă între conaţionali, dincolo de etnic, orice acţiune de mai bine este sortită eşecului, pentru noi toţi! Cea mai buna mâncare pt ,, noi ,, oameni e sa ne mâncam unu pe altu .
DE CE SANT OBLIGAT SA SCRIU

DE CE SANT OBLIGAT SA SCRIU

Opinii
  Uneori mi-e frică să scriu. Scrisul devine frică pentru că încă nu pot scăpa de fricile construite în timpul colonizării minții mele. În lumea asta, sunt văzut/ă ca un corp uman care nu are cunoaștere și conștiință, ca un trup nelalocul lui. Știu că dacă scriu, fiecare cuvânt pe care aleg să-l spun va fi examinat și poate chiar nevalidat. Și atunci, de ce scriu? Pentru că vin dintr-o istorie în care ni s-a impus tăcerea, nu ni s-a dat voie să vorbim, ni s-a interzis limba, ni s-a impus să vorbim altă limbă, și nu am avut libertatea cuvântului. Scriu din obligația de a mă regăsi pe mine însumi. Când scriu nu sunt celălalt (colonizatul), ci eu însumi, nu sunt un obiect, ci un subiect. Devin cel care descrie, nu cel care este descris. Devin un autor și o autoritate în propria mea is
Rușinea de a fi țigan” are două rezolvări

Rușinea de a fi țigan” are două rezolvări

Opinii
De ceva vreme îmi doresc să scriu un articol pentru cei care, deşi sunt mult mai deştepţi, mai curajoşi şi, desigur, mai buni decât mine, îmi citesc şi-mi înjură articolele. Am folosit termenul generic cititor, dar mă refer atât la cititori, cât şi la cititoare. Nu e aşa că ar fi minunat să scriu exact ceea ce îţi doreşti şi exact cum  îţi doreşti tu, cititorul meu deştept, critic şi megacultivat? Opiniile mele, despre orice ar fi ele, aş face bine să mi le adaptez sau să le cenzurez în aşa fel încât nu cumva să îţi stârnesc ţie mânia, că doar fără tine eu nu aş exista. Faptul că se întâmplă să fiu şi rom ar trebui, desigur, să mă facă să scriu într-un anume fel, care să se potrivească imaginii pe care ţi-ai creat-o despre felul în care ar trebui să scrie un om de mâna a cinşpea, ca mine
Cantonament prelungit până la Olimpiad

Cantonament prelungit până la Olimpiad

Opinii
  Când un om este privit cu antipatie ies în relief micile cusururi. Oricine suferă într-un spaţiu închis şi este mai bun şi mai concis. Viaţa în închisoare te ajută să vezi oamenii şi lucrurile aşa cum sunt în realitate. Intri aici răsfăţat, râzgâiat şi ieşi vindecat de fasoane, nazuri şi ifose. Aşa este şi la Penitenciarul Târgu Jiu, unde înveţi să mănânci cartofi şi varză cu lingura, unde înveţi să respiri mai puţin în zilele de caniculă atunci când mirosul de gunoi din apropriere este îngrozitor; înveţi să nu te enervezi pe invazia de muşte şi gândaci sau înveţi să socializezi cu toţi borfaşii din celulă. Înveţi să suporţi urletele celorlaţi care aici sunt lucruri normale, te înveţi cu lipsa libertăţii fizice (nu ai încotro!), te obişnuieşti cu mediul în care 80 la sută sunt re
DE CE NU E BINE SA FI SINCER

DE CE NU E BINE SA FI SINCER

Opinii
  O altă calitate care se transformă în răutate este sinceritatea. Sinceritatea ar trebui să fie o virtute a oamenilor inteligenţi dar de cele mai multe ori nu aduce nimic pozitiv în relaţia dintre oameni. A fi sincer înseamnă a spune adevărul chiar dacă acesta doare. În loc să fie o calitate, sinceritatea este tratată de ceilalţi ca fiind naivitate şi o cale de a profita de aceasta. În general sunt o persoană sinceră (chiar dacă nu cu absolut toate persoanele din jurul meu) dar am observat că nu e întotdeauna un lucru bun, pozitiv şi productiv să fii aşa. Cu cât sunt mai sincer cu anumite persoane cu atât acestea devin mai ipocrite şi duplicitare în relaţia cu mine. Am reuşit să răcesc multe relaţii cu anumiţi cunoscuţi din cauza sincerităţii. De multe ori sinceritatea o adus doar
LUME BUNA

LUME BUNA

Opinii
  "Lumea nu va fi niciodata buna,decat daca esti dispus sa vezi bunatatea.Ceea ce traiesti ca experienta,depinde de felul in care privesti lucrurile.Cand privesti prin prisma judecatii,viata este denaturata si goala.Cand privesti cu o inima si o minte deschisa,viata este impresionanta si plina de sens.Atunci cand privesti ceva fara iubire,te separi de acel lucru.O faci pentru a incerca sa-ti micsorezi frica.Dar,cu cat te sperii mai mult,cu atat este mai mica legatura cu tine si cu ceilalti si cu atat devii mai infricosat.Singurul lucru ce poate avea efect asupra fericirii,este sa o imbratisezi cu iubire.De indata ce privesti lumea cu iubire,vezi o lume diferita. "Lumea nu va fi niciodata buna,decat daca esti dispus sa vezi bunatatea.Ceea ce traiesti ca experienta,depinde de fe...
IDIOȚENIA POLITICE RROME

IDIOȚENIA POLITICE RROME

Opinii
  De altfel, “Testamentul Pakiv“ nu poate fi înțeles decât ca reamintind suferințele lui Iov, cel care a pierdut tot (i-a mai rămas doar speranța, poate deșartă), sau ca întoarcerea fiului risipitor/ rătăcitor acasă (pentru a muri în comunitatea sa originară), sau ca povestea copilului frustrat care a vrut imposibilul (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte), ca în celebrul mit al eternei reîntoarceri a refulatului (celui nemulțumit de condiția sa) și eșecului său perpetuu. Oricât de deștepți, invincibili, megalomani s-ar crede unii, dacă nu au alături poporul “viclenia rațiunii“ istoriei Cum credința în profeți și eroi salvatori e demult depășită, iar liderii și intelectualii rromi nu au elaborat încă o viziune coerentă despre ce este de făcut, reîntoarcerea la popor/la
NU ATAT CREDINTA HOTULUI CUM A ZIS ISUS

NU ATAT CREDINTA HOTULUI CUM A ZIS ISUS

Opinii
  Am avut dreptate să nu cred, când l-am văzut în sicriu, pentru unii oameni moartea fizică e nesemnificativă, cam cum vântul îți răvășește părul, îți ia pălăria sau îți ridică impudic poalele. O istorie despre rromi și hoție, probabil că ar începe dinspre marginalitate, ca nomadism, din vremea argoului, la Villon, Cervantes și Rabelais, dar mai ales la Hugo, până la comisarul Alimănescu, pentru care faptul că erai țigan era a fi suspect și impușcat pe loc, și până la rețeaua de infractori organizată sub masca așa zișilor lideri romii Pare-se că ţiganii şi ţigăncile n-au venit pe lume decât ca să fie hoţi; se nasc din părinţi hoţi, cresc cu hoţii, învaţă carte de hoţi şi până Ia urmă ajung hoţi cu uşorul şi cu binişorul; iar pofta de a fura şi furatul sunt la ei ca nişte însuşiri
Cărți care nu m-au lăsat să dorm

Cărți care nu m-au lăsat să dorm

Cultura, Opinii
Cu toții avem nopțile noastre de nesomn. Unele născute din boală, altele din prea multă grijă, altele din neliniști cărora, deși nu le găsim explicații, nu ne putem împotrivi; multe aduse de diferitele sărbători ale trupului, unele de muncă și destule de marile suferințe ce ne sînt hărăzite de-a lungul drumului. De-avem noroc, cîteva dintre ele se transformă în adevărate sărbători ale spiritului.Fără a fi un clasament iată cinci cărți și nopțile pe care mi le-au smuls somnului, nopți de sărbătoare. Nu voi aminti cărțile copilăriei (Aventurile lui Habarnam, Cireșarii, romanele lui Dumas, cele ale lui Jules Verne ori nenumăratele cărți SF) citite sub plapumă cu auzul încordat, atent la cel mai mic zgomot care ar fi anunțat trezirea părinților. Vor fi doar cărțile care au transformat o no