Social

Eroina Zilei. Carmen Gheorghe, tânăra care luptă pentru drepturile femeilor de etnie romă

Eroina Zilei. Carmen Gheorghe, tânăra care luptă pentru drepturile femeilor de etnie romă

Actualitate, Social
  În România traiesc, oficial, peste 600.000 de romi, reprezentând 3,3 din populatie. În 2018, aceştia încă se luptă cu prejudecaţi şi stereotipuri. De mai bine de şase ani, Carmen Gheorghe se luptă să schimbe aceasta situaţie. Militează pentru respectul, integritatea şi demnitatea femeilor de etnie romã. Cu o o experienta de lucru în societatea civilã de peste 11 ani, Carmen este implicatã în numeroase proiecte de dezvoltare comunitara, egalitate de gen şi dezvoltare instituţională. Asociaţia condusă de Carmen Gheorghe a fost înfiinţată în 2012 şi înca de atunci, aceasta face tot posibilul pentru a construi o alta imagine a femeilor rome. ''Din păcate, observ că există foarte multe lacune, în primul rând legislative. Noi ne dorim foarte mult să existe educaţie sexuală în şcoli,
Daniel Vasile (minorităţi): 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală; e nevoie de soluţii la inechităţile sociale

Daniel Vasile (minorităţi): 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală; e nevoie de soluţii la inechităţile sociale

Actualitate, Social
  Doi copii de etnie romă din 10 nu merg la şcoală, iar 75% dintre copiii de etnie romă nu termină clasa a VIII-a, a declarat, luni, deputatul minorităţilor naţionale Daniel Vasile. "În România, potrivit datelor statistice, 230.000 de elevi de etnie romă cu identitate asumată îi regăsim în sistemul educaţional. Este minoritatea cea mai reprezentativă. Vă spun că în sistemul educaţional sunt mai mulţi elevi de etnie romă asumată decât elevi de etnie maghiară. O altă cifră interesantă care poate, de asemenea, fundamenta studiul se referă la faptul că 2 din 10 copii de etnie romă nu merg la şcoală, 37% din numărul copiilor de etnie romă frecventează grădiniţa raportând la un procent de 77% din populaţia majoritară. De asemenea, 75% dintre elevii de etnie romă nu termină 8 clase, iar
Alina Şerban, de la Marea Ruşine la marea strălucire

Alina Şerban, de la Marea Ruşine la marea strălucire

Actualitate, Social
  Imaginea casei cu pereţii drepţi i-a urmărit întreaga copilărie. A visat neîncetat, ani la rând fără succes însă, să aibă propria ei cameră. Organiza trupe de dans, fredona cântece, se visa pe scenă. Putea să facă orice cu imaginaţia. O baie fierbinte când mergea cu mama ei care făcea curăţenie în diverse locuri şi o porţie zdravănă de desene animate, în zilele în care avea curent electric, păreau să fie marile împliniri din lumea mică a Alinei. A trăit ani întregi ceea ce avea mai târziu să devină strigătul din „Marea Ruşine”, încercând să ascundă colegilor de liceu faptul că era rromă. Că, în casa din chirpici în care locuia, lipseau pereţii drepţi de care avea atât de mare nevoie. De multe ori, sub zâmbetul larg, se ascundea o tristeţe cât o lume întreagă.Ani de-a rândul şi-a
Peste 80% dintre romii din România nu au toalete în casă, iar aproape jumătate nu au asigurări de sănătate, arată un raport al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale

Peste 80% dintre romii din România nu au toalete în casă, iar aproape jumătate nu au asigurări de sănătate, arată un raport al Agenţiei UE pentru Drepturi Fundamentale

Actualitate, Social
  Aproximativ 80% dintre cei 34.000 de romi din nouă state membre ale Uniunii Europene pe care Agenţia UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) i-a chestionat într-o anchetă trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit unui raport prezentat marţi, care relevă "o situaţie răspândită (...) ce distruge vieţile romilor" inclusiv în România. În comparaţie, 17% dintre cetăţenii UE trăiesc sub pragul sărăciei. Acest nivel variază - în rândul romilor - între 58% în Cehia şi 98% în Spania. Unul din trei copii romi se duce la culcare înfometat cel puţin o dată pe lună, se arată în raport, iar jumătate dintre copiii cu vârste între şase ani şi tinerii în vârstă de 24 de ani nu merg la şcoală. Uniunea Europeană doreşte să îmbunătăţească nivelul de trai al romilor, după secole de discriminare. O jumăt
Preţul ţiganilor

Preţul ţiganilor

istorie, Social
  Adesea robii ţigani erau schimbaţi în natură. Viaţa unui “ţigan” este echivalată de două mânăstiri la “100 vedre de vin”, cantitate probabil suficientă sfinţilor părinţi ce avuseseră o recoltă proastă de struguri şi poate că le lipsea vinul de împărtăşanie, iar a altuia cu o iapă cu şa, frâu şi mânz. Tot cam pe la începutul secolului al XVII-lea, o ţigancă este înlocuită prin schimb cu un cal bun, echivalentul a 4000 de aspri. Nu au lipsit nici schimburile pe boi, vaci etc. În evoluţia lui, preţul mediu al robilor ţigani înregistrează o creştere semnificativă începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea, cantitatea de grame argint pe care cumpărătorii trebuiau să o plătească pentru un sclav crescând de la 366 grame în 1593 la 1299 grame în 1653. Perioade de scădere uşoară a preţul
Acum îşi pot găsi mai uşor de lucru! Peste 2.500 de romi s-au calificat pe bani europeni

Acum îşi pot găsi mai uşor de lucru! Peste 2.500 de romi s-au calificat pe bani europeni

Actualitate, Social
  Lipsa pregătirii profesionale şi lipsa experienţei, determinate de dificultăţi economice, sociale, lipsa de informaţie şi lipsa ofertei de locuri de muncă se regăsesc printre principale cauze ce duc la un număr extrem de mare în rândul românilor, dar mai ales în rândul romilor din comunităţile sărace şi situate administrativ departe de marile oraşe. Parte dintre ei însă, au beneficiat de un proiect al Asociaţiei Partida Romilor „Pro-Europa"- finanţat din fonduri europene - ce s-a încheiat zilele trecute. La final de cursuri, cei 2559 de cursanţi şi-au primit diplomele de calificare în profesii precum asistent în relaţii publice şi comunicare, florar decorator, lucrător în costrucţii, zidar, pietrar, frizer, manichiurist, etc, pe baza cărora se vor angaja, fie îşi vor deschide m
Integrarea romilor, un eşec european

Integrarea romilor, un eşec european

Social
  Programul de inserţie, finanţat de Uniunea Europeană cu 250.000 de euro, nu a reuşit să convingă comunitatea romilor nici să meargă la muncă şi nici să-şi trimită copiii la şcoală. Cei care au gestionat acest program dau România ca exemplu, spunând că la noi în ţară autorităţile nu au reuşit să integreze comunitatea de romi în cea majoritară.
Persecuţiile împotriva ţiganilor au fost dintotdeauna caracterizate prin ostilitate, discriminare sau rasism

Persecuţiile împotriva ţiganilor au fost dintotdeauna caracterizate prin ostilitate, discriminare sau rasism

istorie, Social
    În izvoarele bizantine din secolul al XIII-lea „atsiganoi” era echivalentul „vrăjitorilor care sunt inspiraţi de diavol şi care pretind că pot ghici viitorul”. Începând cu secolul al XVI-lea, tiganii din zonele centrale şi est-europene îşi câştigau traiul ca muzicieni, din prelucrarea metalului şi ca soldaţi în armatele turcilor otomani. În Ungaria Regală (Slovacia de Vest, Ungaria de Vest , Croaţia de Vest) au fost iniţiate puternice politici împotriva ţiganilor, întrucât erau consideraţi spioni turci sau apartenenţi ai unor grupuri de oameni care subminează în mod clandestin o naţiune din interior pentru a ajuta un inamic extern. Din acest motiv au fost expulzaţi din multe locaţii, fapt care i-a determinat să recurgă la un stil nomad de viata. Primele legi împotriva
Ţiganii din România: între teamă şi discriminare

Ţiganii din România: între teamă şi discriminare

Actualitate, Social
    „Eu am stat în aceeaşi bancă la şcoală cu o româncă. Am învăţat de la ea să nu mai port unghii mari, să am batistuţă. Nu am avut educaţia de acasă fiu ordonat. Veneam desculţ la şcoală. Eram săraci. Şi dacă eram cu români în clasă, am preluat bunele maniere de la ei”, relatează preşedintele Partidei Romilor Romeo Tiberiade din Craiova. Acesta susţine că problemele romilor din România pot fi soluţionate doar prin implicarea statului. Deşi există programe la nivel naţional de sprijinire a romilor, observă el, această minoritate continuă să fie discriminată în România. Ţiganii s-au temut de-a lungul secolelor să-şi recunoască etnia din mai multe motive. Până la mijlocul secolului XIX, romii au fost robi în Principatele Române, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondi
Cinci mituri despre ţigani

Cinci mituri despre ţigani

Actualitate, Social
Un jurnalist britanic încearcă să elimine prejudecăţile despre comunitatea romă, într-o emisiune TV. Ţiganii fac toţi nunţi copioase şi locuiesc în rulote sau provin din Europa de Est şi se gândesc constant să emigreze în Marea Britanie pentru a trăi din beneficiile sociale. Sunt toate acestea adevărate sau false? Alex Kann, director general şi editor al ''Community Channel'', risipeşte unele dintre mituri şi stereotipuri în emisiunea ''The Gypsy, Roma and Traveller Season'', potrivit Agerpres. Toţi ţiganii locuiesc în rulote Deşi este o parte bine cunoscută din componenta culturală a stilului de viaţă al ţiganilor, nomazilor şi romilor, nu toţi ţiganii locuiesc în rulote şi majoritatea celor 300.000 de romi şi nomazi din Marea Britanie sunt stabiliţi, mai degrabă decât să se mute din l