Social

De ce românii nu suportă rromii

De ce românii nu suportă rromii

Actualitate, Social
    Despre romi, ţigani sau cum vreţi să le mai spuneţi s-a scris mult în ultima vreme. Mă asociez celor pe care problema romilor îi preocupă la modul latent, în sensul că n-am altă posibilitate de a reacţiona decât să scriu la ziar şi să par panicard-moralizator, ceea ce este incomod pentru mine şi inutil pentru societate. (Fiind de modă veche, încă mai cred că orice scriere are un rost şi un mesaj, oricare ar fi el, nu scrii la ziar doar ca să te bagi în seamă sau să te afli în treabă.) Astfel încât, după ce mi-am dat seama că romii-ţigani sunt definitiv marginalizaţi şi părăsiţi de deşteapta şi incoerenta societate românească, am renunţat să-mi mai bat gura de pomană. Şi am făcut-o cu oarecare tristeţe şi îngrijorare, sentimente pe care le am întotdeauna în momentul în c
Salvaţi Copiii: Aproape 13.000 de adolescente sub 19 ani sunt mame

Salvaţi Copiii: Aproape 13.000 de adolescente sub 19 ani sunt mame

Social
Organizaţia Salvaţi Copiii trage un semnal de alarmă privind numărul mamelor minore din România, menţionând că aproape 13.000 de adolescente sub 19 ani sunt la prima naştere, peste 3.600 la a doua, iar circa 700 la a treia. Potrivit organizaţiei, cu toate că numărul naşterilor la mamele minore a scăzut uşor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743 în 2017 la 674), cât şi în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situaţia rămâne „îngrijorătoare” privind ordinul naşterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naştere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, şapte la a cincea şi una la a şasea naştere, arată date semi-definitive pentru
Extraordinara poveste a Rubinei, „mama“ de etnie romă a nevoiaşilor din ghetourile Botoşanilor. „Dacă aveam o pâine o rupeam în şase“

Extraordinara poveste a Rubinei, „mama“ de etnie romă a nevoiaşilor din ghetourile Botoşanilor. „Dacă aveam o pâine o rupeam în şase“

Social
    Rubina are 56 de ani şi de 22 de ani este asistent social. Mediator comunitar în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, se ocupă de cea mai insalubră şi săracă zonă a municipiului Botoşani. Ştie cum să-i ia pe cei de-o seamă cu ea şi, cel mai important lucru, le-a câştigat deplinul respect.   „Nu puteam pune capul pe pernă dacă ştiam că o vecină se chinuie sau că nu are cine să o ajute şi moare de foame. Dacă aveam o pâine o rupeam în şase. Pasiunea mea a fost mângâiatul celui ce plânge. De mică“, ne povesteşe Rubina Ferariu, o botoşăneancă de etnie romă.   A început în 1997 ca voluntar, iar mai apoi din 2004 a ajuns angajată a Direcţiei de Sănătate Publică. Rubina este singurul om care intră fără ezitare în ghetourile Botoşaniului, trei blocuri, în care vieţuie
”Sunt romă și mă simt privilegiată pentru că am pielea albă”

”Sunt romă și mă simt privilegiată pentru că am pielea albă”

Social
„Am auzit mereu în comunitatea mea din Mizil: „Dikta, mandro kai si, penes che si gadji!” (Ia uite ce frumoasă e,  zici că e româncă!)” Deși fac parte dintr-o comunitate de romi marginalizată din Mizil, am totuși culoarea pielii albă. De cele mai multe ori trec ca ”gadjie” (ne-romă). Am prietene rome care vara nu vor să stea la soare ca să nu se bronzeze sau care își cumpără creme ”de albit”.  Cred că trebuie să vorbesc mai mult despre privilegiul pielii albe. o realitate mai puțin cunoscută Georgiana Lincan are 24 de ani și de 6 ani lucrează în cadrul Asociației E-Romnja, un ONG care se ocupă de promovarea drepturilor femeilor rome. Sunt romă  din comunitatea ”tradițională” de romi din Mizil, am crescut cu bunica mea de când aveam 6 luni și am fost întreținută până la vârsta de 18 a
O clasă separată, doar pentru copii romi, într-o magazie…

O clasă separată, doar pentru copii romi, într-o magazie…

Social
  O școală din România primește 47 de cereri de înscriere la clasa întâi, cu mult peste capacitate. Mulți dintre copii sunt romi și directoarea înființează o clasă separată, doar pentru ei. Apoi găsește o învățătoare tânără și o magazie care poate deveni sală de clasă. Lista de așteptare la ginecologie e lungă. Unele paciente sunt date deoparte și tratamentul le este întârziat. Sunt rome. O fetiță cu o dizabilitate minoră nu mai este primită la grădiniță. Directoarea spune că nu s-a integrat, deși fetița are prieteni și face progrese. E romă. Sunt cazuri reale de discriminare, transpuse în scurtmetraj de regizorul Marius Olteanu și producătorul Claudiu Mitcu de la We are basca pentru UNICEF în România. Au fost produse ca material de formare pentru profesioniști în asiste
Un arendaș va strânge semnături pentru mutarea a zece familii de romi de lângă ferma sa

Un arendaș va strânge semnături pentru mutarea a zece familii de romi de lângă ferma sa

Eveniment, Social
          Gazeta de Cluj prezintă un caz ieșit din comun din localitatea Livada, comuna Petreștii de Sus. Un arendaș care a preluat o fermă cu un uriaș teren agricol spune că în centrul satului s-u stabilit zece familii de romi. Ei își lasă animalele în culturile omului, producându-i pagube uriașe. El le-a cerut de mai multe ori săși retragă animalele de pe pământul său, dar a primit amenințări.Ziariștii clujeni îl citează pe arendaș: „Eram cu maşina proprie, coborâsem şi au apărut cei trei zicându-mi, după ce i-am rugat din nou să-şi ţină deoparte animalele, că ei sunt cei care conduc satul! Aveau bâte asupra lor, iar eu am dat să mă depărtez, însă e limpede că erau hotărâţi să-mi aplice o corecţie exemplară: m-au ajuns, iar unul dintre ei m-a lovit
«Eu eram superrușinată cu faptul că sunt țigancă»

«Eu eram superrușinată cu faptul că sunt țigancă»

Social
  Viniluri cu Romica Puceanu, suvenire peste Atlantic Stăm de vorbă într-o cafenea din București, unde tânăra de 29 de ani își face cercetarea de teren pentru doctoratul în etnomuzicologie la Universitatea Stanford din SUA. Ioanida Costache Pentru că și-a dorit mult să fie lăutar, dar până la urmă s-a făcut cosmetician, tatăl Ioanidei a dat-o, la 5 ani, la lecții particulare de vioară. Profesorii americani o învățau să cânte Bach și Beethoven, iar acasă asculta viniluri cu Romica Puceanu pe care tatăl ei le înghesuise în singura valiză cu care trecuse oceanul. ”Făceam lecții de vioară și tata voia să-l învăț și pe el și am făcut puțin chestia asta”, își amintește tânăra. «Eu eram superrușinată cu faptul că sunt țigancă».
România medievală: şi în 2019 suntem repetenţi la lupta împotriva urii

România medievală: şi în 2019 suntem repetenţi la lupta împotriva urii

Actualitate, Social
        Într-un raport privind România, Consiliul Europei subliniază că la noi în ţară minoritatile sexuale, romii, dar si refugiaţii sunt victime ale discursului urii si neacceptarii. În ciuda numărului mic de persoane care caută azil politic in România, opinia publică în legătură cu aceştia s-a schimbat de la o empatie iniţială către o ostilitate crescândă în ultimii ani, arată raportul.  „Discursul bazat pe ură, rasist şi intolerant, atât în public, cât şi pe Internet, a devenit o problemă larg răspândită, în special împotriva romilor, a minorităţii maghiare, a persoanelor LGBT şi a comunităţii evreieşti”, notează Comisia pentru combaterea rasismului şi intoleranţei (ECRI). Experţii evidenţiază creşterea climatului homofob şi transfobic în societatea româ
Oamenii săraci din Alexandria vor fi mutaţi la marginea oraşului, în containere împrejmuite cu garduri

Oamenii săraci din Alexandria vor fi mutaţi la marginea oraşului, în containere împrejmuite cu garduri

Social
    Până în 15 iunie, aproape 100 de persoane din Alexandria, județul Teleorman, care trăiesc la limita sărăciei, mulți dintre ei din ajutoare sociale, vor fi mutate la marginea orașului, lângă cimitir, în containere. Alte zece familii riscă să rămână în stradă. Primăria Alexandria susține că vrea să-i mute pentru că blocurile centrale, dar decăzute, prezintă un grad de risc seismic ridicat, motiv pentru care le va și dărâma. Locatarii spun că primarul vrea să scape de ei pentru a face loc unor firme în zona bună. Aproape 4 milioane de lei a cheltuit autoritatea municipală pentru locul de la marginea orașului unde se vor muta oamenii, unul dintre contracte fiind atribuit unei firme care a mai făcut afaceri cu Primăria Alexandriei. „Locuințele” vor fi mai degrabă niște cu
Povestea directorului Mihai Ghebrea: un orfan cu suflet de copil

Povestea directorului Mihai Ghebrea: un orfan cu suflet de copil

Social
  Chinurile prin care a trecut la orfelinat, bătăile şi abuzurile sexuale l-au incurajat pe tânărul Mihai să-şi indeplinească visul: de a ajuta copiii care au trecut prin aceleaşi suferinţe asemenea lui. La prima vedere, pare a fi povestea obişnuită a unui copil ce a crescut prin centre de plasament. ?i aşa şi este. Directorul casei de copii Pinochio din Babenii La varsta de trei luni, Mihai a ajuns intr-un orfelinat, unde, mai tarziu, i se aplicau batai „sora cu moartea”. Cu siguranta, acesta este un caz dintre alte sute de cazuri petrecute in Romania Lipsit de dragostea maternă şi inconjurat de străini, Mihai a luptat zilnic cu propriul destin. . Absolvent al Facultati de Drept si Masterand ”Menejment , şi al unui curs de inspector de resurse umane, tânărul s-a angajat la Directi