Social

Integrarea şi discriminarea romilor în Uniunea Europeană. Ciprian Necula, antropolog: „De ce exportăm problema dacă este una pur românească?“

Integrarea şi discriminarea romilor în Uniunea Europeană. Ciprian Necula, antropolog: „De ce exportăm problema dacă este una pur românească?“

Actualitate, Social
  După ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii de la 1 ianuarie 2018, Europa pare să se ferească tot mai mult de imigranţii români. Sunt acuzaţi că cerşesc, fură sau abuzează de beneficiile sociale. Mulţi dintre cei arătaţi cu degetul fac parte din categoriile defavorizate: minorităţi, şomeri, imigranţi. Germania nu-i mai vrea pe aceştia dacă nu-şi găsesc de muncă în cel mult şase luni. La Adevărul Live jurnalista Diana Rusu a discutat împreună cu sociologul Darie Cristea, jurnalistul şi bloggerul adevarul.ro, Traian Danciu, din Germania, şi Ciprian Necula, activist pentru drepturile omului şi blogger adevarul.ro, despre dacă şi cum au reuşit să se integreze romii în societatea germană - un stat care le oferă peste 600 de euro de persoană şi o serie de alte beneficii, precum chi
Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Raport: 40% dintre copiii romi din Romania sufera de subnutritie severa, 45,7% nu au fost niciodata vaccinati si doar 20% merg la gradinita

Social
  Rata mortalitatii infantile in randul copiilor romi din Romania este de patru ori mai ridicata decat media nationala, aproximativ 40% dintre acestia sufera de subnutritie severa, in jur de 50% dintre ei nu au fost vaccinati niciodata si doar 20% sunt inscrisi la gradinita - sunt concluziile Raportul National privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului (IRSDTC) pentru Romania, realizat in cadrul Consultarii Nationale privind Incluziunea Romilor in Servicii de Dezvoltare Timpurie a Copilului. Mortalitatea infantila la romi este de trei sau de patru ori mai ridicata decat media nationala. Peste 40% din copiii din gospodariile rome sunt subnutriti, izolati si infometati. La 45,7% din copiii romi nu li se administreaza vaccinurile prevazute de Planul Na...
Povestea remarcabilă a ţiganului lingurar sărac care a făcut două facultăţi şi a ajuns preot  „Tata şi mama au ştiut un singur lucru: copiii trebuie să înveţe carte“

Povestea remarcabilă a ţiganului lingurar sărac care a făcut două facultăţi şi a ajuns preot „Tata şi mama au ştiut un singur lucru: copiii trebuie să înveţe carte“

Actualitate, Social
  Un etnic rom născut într-una dintre cele mai sărace comunităţi din judeţul Botoşani a ajuns să facă două facultăţi şi să devină preot într-o comună din Iaşi. Dorel Burduja provine dintr-o familie de lingurari nevoiaşi, iar întreaga sa viaţă este un exemplu de ambiţie şi autodepăşire a condiţiei. Dorel Burduja este preotul paroh al Bisericii cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ din satul Piciorul Lupului, comuna ieşeană Ciurea, un slujitor al Bisericii cu o experienţă de peste 22 de ani. În spatele carierei ecleziastice care a presupus şi multe activităţi de misionariat se află o luptă impresionantă de autodepăşire. Preotul Dorel Burduja (50 de ani) provine dintr-una dintre cele mai sărace comunităţi rome din România. A trăit pe pielea lui marginalizarea, lupta cu greut
Vieţi irosite: comunitatea de rromi din Dealu Burla, una dintre cele mai sărace din judeţ

Vieţi irosite: comunitatea de rromi din Dealu Burla, una dintre cele mai sărace din judeţ

Social
  e-o coamă înfoiată de pământ, câteva sute de rromi, dintre care jumătate sunt copii, trăiesc desprinşi de timp. Majoritatea caselor sunt însăilări din nuiele şi lut de un galben-ars care se desface în băşicuţe seci. Uneori, pur şi simplu se surpă sau ard ca torţele. Când intri, căldura şi mirosul îţi lipesc instantaneu epiglota de cerul gurii. Copilaşii sunt peste tot, printre pui de căţei, găini, buruieni aţoase, cai, rufe şi praf. O fântână verde se ridică viguros la o margine de drum, îmbietoare ca o promisiune electorală. Aerul moale şi muştele se împletesc şi se generează reciproc – de fapt, senzaţia exactă e că muştele sunt al doilea aer. Bine aţi venit în realitate – aici e Dealu Burla, Suceava, una dintre cele mai sărace comunităţi din judeţ. Burlă înseamnă glumă, minciun
Imaginea REALĂ a romilor din România: Câţi copii fac şi câţi trăiesc pe spinarea statului

Imaginea REALĂ a romilor din România: Câţi copii fac şi câţi trăiesc pe spinarea statului

Actualitate, Social
  Romii fac cel puţin cinci copii, nu au auzit în viaţa lor de contracepţie şi trăiesc întotdeauna din ajutoarele sociale - aceste etichete false circulă în societatea românească. Totuşi, potrivit unui studiu realizat în 2012 de Agenţia "Împreună", romii ar trebui să fie priviţi ca un motor de dezvoltare al comunităţii, în loc de o problemă a autorităţilor sau asistaţi social. După ce, la începutul anului, autorităţile s-au confruntat cu scandalul sterilizării femeilor rome, la propunerea unei grupări naţionaliste din Timişoara, susţinută de consilierul local liberal din Alba Iulia, Rareş Buglea, studiul "Romii din România, de la ţapi ispăşitori la motor de dezvoltare" arată că, de fapt, femeile de etnie romă au început să fie angajate cu carte de muncă şi că fac, în medie, sub do
Viaţa în ghetourile fostului combinat din Baia Mare, unde o fetiţă de 5 ani a fost violată şi ucisă. „Nu trebuia să ne mute primarul aici“

Viaţa în ghetourile fostului combinat din Baia Mare, unde o fetiţă de 5 ani a fost violată şi ucisă. „Nu trebuia să ne mute primarul aici“

Actualitate, Social
  O crimă orbilă s-a petrecut în zona fostului combinat chimic din Baia Mare, acolo unde a fost relocată în urmă cu câţiva ani, prin decizie a administraţiei oraşului, o comunitate importantă de romi. O fetiţă de 5 ani a fost violată şi ucisă noaptea trecută.O fetiţă de 5 ani a fost găsită moartă într-o clădire abandonată a acestei foste zone industriale de către proprii fraţi în seara zilei de luni, 30 aprilie. Poliţiştii nu ştiu cine este vinovatul, dar spun că există suspiciuni întemeiate că fetiţa a fost violată înainte de moarte. Odată intrat într-unul din ghetourile de la combinat, imaginile care se arată sunt mai degrabă apocaliptice. Mirosul care te loveşte nu poate fi descris în cuvinte. Pe coridoarele lungi, zeci de copii, bărbaţi şi femei trăiesc ca într-o familie mare.
Nu romii au ocupat centrul, acolo au primit locuinţe

Nu romii au ocupat centrul, acolo au primit locuinţe

Actualitate, Social
  otoşaniul a fost dintotdeauna un model de convieţuire interetnică. Cu toate acestea, apar tot mai multe acuze la adresa romilor. Cum se văd aceste acuze în comunitatea pe care o reprezentaţi? Semiramida Bălan: - Comunitatea romă nu se simte confortabil date fiind aceste acuze care există în ultimul an în comunitatea botoşăneană. Evenimentul din 23 august (n.r., crima între romi din Centrul Vechi) a aprins şi mai mult comentariile antirome - Câţi romi sunt în Botoşani - La nivel de judeţ sunt în jur de 17.000 de romi, însă sunt foarte mulţi plecaţi în străinătate. În municipiu sunt circa 2.500, în evidenţe, în realitate sunt aproximativ 1.500 - Care sunt problemele etnicilor romi şi cum credeţi că se pot rezolva - Problemele romilor sunt şi ale românilor, pentru că şi noi fac
Bărbaţii vor să spele şi să calce

Bărbaţii vor să spele şi să calce

Actualitate, Social
  Femeia de azi fie ea romănca roma (tiganca) sau «emancipate» ca ele nu mai ies din blugi, nu mai poarta tocuri, fac un duş în grabă, mâncă de la fast food, nisi întindem părul cu placa (altceva oricum n-am ştie să faca ), cu prietenii se vedem rar şi atunci când se ved comandă mâncare. Sunt veşnic alergate, obosite, sătule de tot şi de toate. Şi asta pentru că au fost proaste. Când am vrut cariere, joburi, etc, trebuia să se asigura că bărbaţii pot şi vor să gătească, să spele, să calce, Nu sau asigurat şi sau trezit cu toate pe cap. Bunicile, străbunicile noastre trăiau până la 80-90 de ani, erau casnice, creşteau copii, schimbau reţete, mergeau la teatru, la operă, pictau, găteau pentru mese memorabile cu prietenii, planificau vacanţe, se coafau constant, purtau ciorapi de măt
Cartierul de rromi unde 50% din populaţie e minoră, iar 60% dintre femei au ajuns mame înainte de 18 ani

Cartierul de rromi unde 50% din populaţie e minoră, iar 60% dintre femei au ajuns mame înainte de 18 ani

Actualitate, Social
  Rezultate surprinzătoare după un recensământ realizat într-unul din cele mai sărace cartiere din Braşov, Gârcini. Primarul municipiului Săcele, judeţul Braşov, Virgil Popa, a prezentat marţi rezultatele unui recensământ desfăşurat pe parcursul a şase săptămâni, din casă în casă în cartierul Gârcini, considerat cea mai mare comunitate de rromi din ţară. Se pare că numărul total de locuitori din zonă este de 5.975, o valoare mai mică decât ceea ce se considera ca fiind populaţia cartierului, potrivit bzb.ro. Printre datele surprinzătoare scoase la iveală de recensămănt se numără: media de vârstă în Gârcini este de 22 de ani, peste jumătate din cei care locuiesc în Gârcini, respectiv 52,2% sunt minori, cu vârste între 0 şi 17 ani. Peste 60% dintre femeile din acest cartier, care