Romii si Apocalipsa Modernitatii: Noul imperialism si (re)ghetoizarea – ca “nou apartheid”

capelaPusi pe lista terorismului in Italia, prin celebrul Decret de expulzare din 2008, deveniti o chestiune de securitate europeana, la presiunea Frantei, care ii deporteaza in pofida faptului ca sunt, juridic, cetateni europeni” si a protestelor „pioase” ale structurilor UE, intr-un mizerabil esec al Umanismului religios si laic, cohortele de romi SDF (Sans domicile fixe/Fara domiciliu fix) din Europa, fie „nomazi cu acte” (din tarile occidentale), fie emigranti din tarile postcomuniste, alungati de foame din ghetourile lor, sunt de fapt marii saraci ai Europei.

 Asteptandu-l pe Christos sau Godot?  Stati acolo, venim noi sa va salvam!

Pusi pe lista terorismului in Italia, prin celebrul Decret de expulzare din 2008, deveniti o chestiune de securitate europeana, la presiunea Frantei, care ii deporteaza in pofida faptului ca sunt, juridic, cetateni europeni” si a protestelor „pioase” ale structurilor UE, intr-un mizerabil esec al Umanismului religios si laic, cohortele de romi SDF (Sans domicile fixe/Fara domiciliu fix) din Europa, fie „nomazi cu acte” (din tarile occidentale), fie emigranti din tarile postcomuniste, alungati de foame din ghetourile lor, sunt de fapt marii saraci ai Europei. Langa ei, alte zeci de milioane de emigranti din tarile non-europene, foste colonii ale imperialismului european, ajunse la sapa de lemn de „capitalismul salbatic”. „Adormit” o vreme, acum 60 de ani, dupa al doilea razboi mondial, cat sa-si linga ranile si sa-si reface parteneriatele si retelele de inrobire si spoliere a lumii, Imperialismul revine violent, sub numele angelic de „societate globala”. Politica actuala de ghetoizare a „oropsitilor vietii”, „osanditilor la foame” aminteste de iluzia desarta a sperantei biblici a venirii lui Christos pe pamant, pentru a aduce pacea si fericirea vesnica. „
Nu mai au niciun ecou juramantul christic de saracie si cantecele revolutionare ale Internationalei  socialiste. De 2.000 de ani Biserica le-a tot spus saracilor ca „mai uşor intră bogatul prin urechile acului decât cămila în împărăţia lui Dumnezeu” – si n-au fost decat sperante desarte, o strategie a celor care voiau sa se imbogateasca prin anestezierea maselor de saraci. Pana si camilele au devenit inutile, in fata tehnologiei moderne… Puterea cereasca a lui Dumnezeu a fost deturnata in gloria pamanteasca a celor puternici, devenind o teologie a puterii. Un proiect esuat, ca si proiectul Iluminismului, drapat in „Biblia rosie” a marxismului egalitarist, cetateniei nediferentiate desi, progresiv, se ascute lupta de clasa si de rasa:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *