Oameni şi case – Sibiu (II)

A studia cultura romilor în spaţiul românesc, mai ales în Transilvania, este un lucru foarte greu de realizat. Romii nu lasă mărturii scrise despre istoria şi cultura lor. În comunităţi, întotdeauna şi-au transmis pe cale orală tradiţiile şi obiceiurile.
Oana Burcea: Despre originea romilor avem date de foarte puţin timp, adică de acum circa 200 ani, când s-au făcut similitudini între limba lor, limba romană şi limba sanscrită.
Romii provin din Nord-Vestul Indiei, după ultimile cercetări. În Transilvania, prima atestare scrisă despre romi, apare la 1400, în Ţara Făgăraşului, ţinut care făcea parte din Ţara Românească. Acolo exista robia, iar romii au fost robi acolo 500 de ani, până în 1850.

În Transilvania situaţia a fost un pic diferită. Pe acest teritoriu au avut o istorie grea, ca de altfel şi în celelalte ţări româneşti. Nu au fost robi, au fost lăsaţi să circule liber, iar interesul Imperiului Habsburgic, a fost, faţă de ei, stric fiscal. Nu aduceau foarte multe venituri imperiului, însă ei erau foarte buni meşteşugari, ceea ce lipsea economiei în acea perioadă. Plăteau o taxă mică, anuală pe care o achitau Imperiului.

Ca număr despre romi este foarte greu de spus, din ce am văzut şi în alte documente ne situăm la un procent de 3-4 la sută, în recensămintele care s-au efectuat după revoluţia din 1848 până la Primul Război Mondial, adică primul recensământ 1810, ultimul 1910, romii apar doar în cel din 1850, ca şi minoritate în Imperiul Ungariei, adică 78 de mii la 1850. Apoi nu mai apar deloc, este trasă linie, sau apar la categoria „si alţii”.
Istoriografia spune de maghiarizarea naţionalităţilor şi cu siguranţă acelaşi lucru l-au păţit şi romii. La recensăminte, o întrebare a fost care este limba pe care o vorbiţi cu cel mai mare drag şi pe care înţelegeţi cel mai bine. Mulţi au declarat maghiara. Aici au fost incluşi şi romii.

În regiune, romii erau meşteşugari, mai exact fierari. Erau foarte apreciaţi. Nu erau în competiţie cu saşii. Ne referim la perioada de după Primul Război Mondial. Imperiul Habsburgic şi Imperiul Austro-Ungar i-au sedentarizat pe romi, i-au făcut sa-şi uite limba, portul, să-şi vândă caii. Romii nomazi, care trăiau în corturi şi căruţe, dacă doreau să meargă din sat în sat, să practice meşteşugul, primeau o autorizaţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *