Măguri, satul muzicanţilor romi, fenomen cultural unic în ţară

 

Satul Măguri, din imediata apropiere a Lugojului, populat de etnici romi, are o istorie aparte. Aici, aproape fiecare casă are cel puţin un muzicant de fală. Tarafurile de la Mă­guri au fost şi rămân printre cele mai apreciate din Banat. Mai mult decât atât, oamenii de aici prezintă cu mândrie adevăratele tradiţii ale ro­mi­lor, cântecele şi portul ţigăneşti autentice. Iar asta nu o fac doar vestiţii lăutari, ci şi copiii, mândri de moş­tenirea lor culturală.
La Măguri se desfăşoară, din anul 1997, unicul festival din ţară adresat copiilor de etnie rromă. Intitulat ”Ruga copiilor rromi”, festivalul a aniversat ediţia a XX-a, anul trecut. Co­piii rromi prezintă momente de muzică, dansuri şi tradiţii, poartă straiele specifice şi recită poezii în limba romani.

”Celebrul taraf Oaie”

La mijlocul anilor 90, la galeria Pro Arte îşi expunea picturile o artistă din Elveţia – Kira Weber. Ea însăşi de etnie rromă, a avut inspiraţia să aducă la vernisaj, pentru momentele muzicale, ”celebrul taraf Oaie” (exact aşa l-a prezentat) din Măguri. A­su­pra ”dinastiei” ?tefan, cu­nos­cută mai mult după porecla ”Oaie”, merită să zăbovim un pic. Este una dintre cele mai cunoscute familii de mu­zicanţi măgureni.
De cel puţin şase generaţii, membri familiei Ştefan s-au afirmat la clarinet, ”saxafon” sau ”torogoată”.
Ionel Ştefan, capul familiei, spunea cu câţi­va ani în urmă că ”străbunicul meu a fost muzicant şi bunicul la fel. Tata, eu, fiul meu şi ne­potul i-am urmat. La noi în familie au fost numai suflători, iar profesorul meu a fost bunicul. La vârsta de 12 ani am început activitatea. M-a luat tata la Casa de Cultură, la Ansamblul Ti­mi­şul. El a fost un foarte bun ta­ra­gotist. Am început să merg şi la petreceri şi ţin minte că prima a fost undeva la un joc la Jureşti. Înainte, formaţiile erau formate din mai mulţi membri, pentru că nu erau aşa staţii ca acum. Erau su­flă­tori – taragotişti şi sa­xo­fo­nişti, acordeon, tobă… dar la orchestre era şi contrabas, ţambal ori vioară”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *