Minoritatea romilor de la robie, la libertate şi speranță

 

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmis cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române, eveniment organizat de Departamentul pentru Incluziune Socială şi Drepturile Omului din cadrul Guvernului României, la Muzeul Național de Artă al României, vineri, 20  mai  2019:

Anul acesta, 2016, se împlinesc 160 de ani de la Dezrobirea Romilor în Principatele Române (20 februarie 1856). Minoritatea romă constituie unul dintre grupurile etnice cele mai mari din România. Conform recensământului din anul 2011, ei numărau 621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației).

Stabilirea romilor în Țările Române şi situația lor juridică de robi timp de mai bine de cinci secole, sunt teme prezentate adeseori superficial sau în mod tendențios. Deși s-au păstrat puține documente din epocă, pe baza studiilor lingvistice, în secolul al 18-lea s-a stabilit cu exactitate apartenența romilor la poporul indian, limba acestora fiind derivată din vechea sanscrită. În drumul lor spre Europa ei au străbătut Orientul Mijlociu, de unde au împrumutat o serie de caracteristici lingvistice, apoi s-au stabilit pentru o vreme în Imperiul Roman de Răsărit sau Imperiul Bizantin (Ρωμανία – Romαnia – corespondentul ξn limba greacă al luiImperium Romanorum) de unde şi-au luat numele de romi, iar limba lor s-a numit románi[1].

O cercetare onestă a fenomenului robiei romilor din Ţările Române trebuie să aibă în vedere contextul internaţional al epocii, nu doar pe cel local. Robia a făcut parte din viaţa socială a Ţărilor Române medievale în aceeaşi măsură în care a fost o instituţie a societăţilor învecinate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *