Cum a devenit Nicolae Gheorghe părintele activismului civic rom

 

Nicolae Gheorghe, al cărui nume e sinonim cu mișcarea pentru drepturile romilor din România, a rezolvat multe probleme în 40 de ani de carieră. Dar la întrebarea care l-a bântuit toată viață s-ar putea să nu răspundă niciodată.

Marea Tireniană albastră-verzuie este liniștită în acest miez de duminică de la mijlocul lui martie. Razele de soare coboară dinspre muntele din dreapta, peste portul plin de bărci și iahturi și se oglindesc în valuri mici, care se-ntind lin peste malul îngust cu nisip fin. Pe faleză, unii se plimbă în tihnă, alții aleargă sau își plimbă câinii.

Faleza din Salerno, un oraș de pe coasta sudică a Italiei, e imaginea pe care Nicolae Gheorghe, un bărbat de 66 de ani, chel, cu o privire ageră, aproape fulgerătoare, o vede în fiecare zi când se trezește de la fereastra hotelului în care locuiește de aproape patru ani.

În zilele când se simte mai bine, cum e și astăzi, când cancerul cu care se luptă din 2009 nu-l împiedică, Nicolae nu se îndreaptă spre mare să se plimbe, ci pornește pe străzile din oraș, să-i ia la întrebări pe români care cerșesc.

„O să ți-i prezint pe prietenii mei din Salerno”, îmi spune jovial când pornim la pas prin oraș.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *