Cele mai frecventate acum sunt păcănelele – adevărate droguri electronice, care fac din clienţii lor nişte morţi frumoşi cu ochii vii, nişte sclavi ai banului. Aşteptarea la coada speranţei în lumea păcănelelor este o aşteptare care doare, care îmbătrâneşte, care face omul egoist, care îţi reduce viaţa la cinci şeptari sau la şapte roşi şi o neagră şi-alte trei roşii… Spre ruşinea mea, am devenit parte a lumii celor care rătăcesc în căutarea celor „5 şeptari”. Un flagel care loveşte indiferent de pătură socială, pregătire sau aspiraţii, care se reduc la una singură: câştigul financiar fără muncă. De altfel, într-o Românie tot mai polarizată social, marile satisfacţii dobândite prin muncă se lasă aşteptate- au devenit simple şi clişeice vise umede pentru proletari. Un intelectual ar trebui să meargă la bibliotecă şi să fie un maestru al menţinerii armoniei în familie. Alt vis umed- ce te faci cu drumul la bibliotecă, presărat cu săli de jocuri, poziţionate strategic între bănci cu ATM şi case de amanet? Încercaţi să faceţi un inventar la ceea ce se câştigă în raport cu ceea ce se pierde. Tare sunt curios, mi-aş dori să cunosc un individ care se simte liniştit, îndestulat, fericit, folosind banii câştigaţi la jocurile de noroc – bani bolnavi, dacă îi pot numi astfel!
