Shadow

Cum au contribuit rromii din România la dezlegarea unui mister al ştiinţei…

Moartea Neagră, cumplita pandemie care a bântuit Europa în urmă cu 7 secole, a lăsat urme vizibile şi azi. Felul în care ciuma ne-a influenţat genetic a fost evidenţiat recent de un studiu internaţional la care au participat şi specialişti români. Studiul, foarte apreciat de comunitatea ştiinţifică atât pentru modul de abordare, cât şi pentru perspectivele pe care le deschide, a comparat populaţia românească şi cea rromă, dezvăluind modul în care convieţuirea în vremea marii ciume a marcat zestrea genetică a ambelor etnii şi explicând unele aspecte misterioase legate de imunitatea europenilor la anumite boli şi sensibilitatea la altele. Migraţia rromilor, porniţi din India către vest în urmă cu un mileniu, a creat cadrul potrivit pentru realizarea acestui studiu genetic, ale cărui rezultate s-au dovedit extrem de interesante. Un articol apărut recent în Science NOW sintetizează şi comentează aceste rezultate, obţinute de un colectiv de cercetători în rândul cărora se află, ca autori seniori, Mihai G. Netea, imunolog de origine română, care lucrează în prezent la Radboud University Nijmegen Medical Centre din Olanda, şi Jaume Bertranpetit, specialist în biologie evolutivă la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, Spania. Alţi doi specialişti români, Mihai Ioana, şi Radu Popp, se numără printre autorii articolului care descrie studiul şi care a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. Este binecunoscut faptul că evoluţia speciei umane este influenţată de boli: confruntarea cu boala modifică, de-a lungul generaţiilor, genomul uman. Anumite versiuni ale unor gene conferă o rezistenţă mai bună la anumite boli infecţioase; ca urmare, cei ce posedă acele versiuni au şanse mai mari de a supravieţui bolilor şi de a avea urmaşi. Genele respective sunt supuse unei selecţii pozitive, adică sunt păstrate în populaţie, persistă în genomul uman, de vreme ce conferă un avantaj adaptativ. Moartea Neagră din secolul al XIV-lea, care a ucis zeci de milioane de oameni din populaţia Europei, a constituit şi ea un factor de selecţie: cei ce posedau gene care îi făceau mai rezistenţi la infecţia cu bacilul ciumei au supravieţuit şi au transmis genele respective la urmaşi. În populaţiile europene de azi se regăsesc, aşadar, anumite variante ale unor gene care, cândva, i-au ajutat pe strămoşii noştri să supravieţuiască pandemiei de ciumă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *