Două mari sărbători țigănești: Ziua Internațională a Rromilor și Joia Verde sau Paștile țiganilor

Pe 8 aprilie se sărbătoreşte Ziua internaţională a romilor, o dată aleasă după organizarea primului Congres al romilor de pretutindeni, care s-a desfăşurat la Londra în 1971.
Roata cu spiţe „chakra“ a fost adoptată atunci ca simbol al etniei romani. Tot atunci a fost adoptat, ca Imn internaţional al romilor, cântecul „Gelem, gelem”.Tot în 1971 a fost adoptat şi steagul internaţional al romilor. Steagul are jumătatea de jos verde – simbol al câmpurilor înverzite şi jumătatea de sus albastră – simbol al cerului senin. La mijlocul steagului este o roată, care simbolizează soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu spaţiul originar, al Indiei.
păstrarea culturii și limbii romani. Minoritatea romă din România (romi uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani roma – în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România Primul document care atestă o prezență țigănească pe pământ românesc este actul emis în 1385, de Domnul Țării Românești, Dan I, prin care acesta dăruiește Manastirii Tismana un domeniu, pe care trăiesc și 40 de sălașe de țigani robi.
Robia în țările române se referă cu precădere la situația persoanelor de etnie romă, aflați în stare de robie pe teritoriul Principatelor Române. Robia este desființată la jumătatea secolului al XIX-lea, ca o consecință a campaniei purtate de tinerii revoluționari care au adoptat ideile liberale ale iluminismului. În februarie 1856 se elibera ultima categorie de robi din Ţara Românească, cea a ţiganilor aflaţi în proprietatea particularilor, prin ”Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul Ţării Româneşti”. Cu doar câteva luni înainte de această dată o lege similară se dăduse şi în Moldova.
Robia romilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Gri­gore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dez­robirea romilor în Ţara Ro­mânească. E cunoscut faptul că boierii români practicau ius pri­mae noctis, un „privilegiu”prin care se permitea ca atunci când avea loc pe moşie o nuntă ţigănească, bo­ierul să aibă dreptul de a se culca primul cu mireasa, înaintea mirelui, în noap­tea nunţii. n noiembrie 1940, Ministerul de Interne, la recomandarea Ministerului Sănătății, interzisese ţiganilor “nomazi” deplasarea, pe motivul că transmit tifos.
Anul următor, un recensamânt secret număra 208.700 de ţigani, despre care se spunea ca ar contamina “rasa românească”. Deportarea rromilor s-a inceput prin confiscarea bunurilor,prin Centrul national de românizare. Apoi s-au rationalizat alimentele iar ţiganii “amorali” au fost expediati la munci publice in Transnistria. Ţiganii “nomazi” au fost primii atinsi de persecutii.
Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune și „Joia rea”. Și asta pentru că ar fi, potrivit credințelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune și Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor și renașterea naturii. Pe de altă parte, în lumea rromilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paștile țigănești”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *