Alina Şerban, actriţă şi regizoare de etnie romă: Eu nu sunt mai deşteaptă sau mai talentată decât verişoarele mele.

Alina Şerban a participat de curând la Cannes cu filmul „Singură la nunta mea” ce a intrat în competiţia ACID. A jucat rolul principal în acest film, rol pe care l-a primit de cum a dat ochii cu regizoarea filmului.

Ea însăşi este regizoare, mai exact, este prima femeie de origine romă ce scrie şi joacă piese cu mesaje socio-politice, prima femeie romă, regizoare ce a ajuns cu piesa sa manifest „Marea ruşine” să joace pe scena teatrului de stat, Excelsior.
Alina Şerban, actriţă şi regizoare de etnie romă: Eu nu sunt mai deşteaptă sau mai talentată decât verişoarele mele. Eu am avut nişte şanse date de profesorii care nu m-au pus în ultima bancă, care m-au meditat gratis şi am avut privilegiul unei pieli mai deschise

Are o poveste impresionantă pe care am ascultat-o având pielea de găină. Am încercat să fac un interviu cu ea, însă, am uitat rapid de întrebările pregătite, pentru că întâlnirea noastră s-a transformat într-o poveste la o cafea. Mă simţeam ca în faţa unui pick-up la care ascultam o poveste, ca atunci când eram mică. Alina s-a născut într-o familie de romi, însă, atât tatăl, dar mai ales mama ei, au înţeles cât de importantă este educaţia şi au împins-o de la spate să înveţe. Erau săraci, dar nu au renunţat niciodată şi când ea a început să realizeze eforturile pe care părinţii le făceau ca ea să poată merge la şcoală, a dat tot ce era mai bun din ea. A învăţat cât de mult a putut, a întâlnit şi oameni cu suflet care au ajutat-o, dar a fost şi extrem de talentată. Au fost momente în care a spălat vase ca să se poată întreţine în Londra unde a vrut neapărat să facă un master în regie la Royal Academy. Dar a reuşit. Drumul ei abia acum începe şi sunt convinsă că vom auzi foarte mult de ea de aici înainte, căci talentul şi munca asiduă pe care le-a depus până acum, nu pot rămâne fără rezultat.

Despre cum e să fii rom aici, despre discriminare, despre teatru şi regie de teatru, am povestit aproape două ore. A fost o poveste pe care am savurat-o până la ultimul cuvânt şi pe care am încercat să o redau cât mai în amănunt mai jos. Enjoy!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *