Autoguvernări româneşti conduse de ţigani

Etnobusiness-ul din Szalonna a suscitat interesul presei ungare. În localitatea Szalonna din judeţul Borsod există o autoguvernare românească, deşi nu există români. Ea e condusă de ţigani.

După alegerile de la începutul lui octombrie pentru autoguvernările minorităţilor din Ungaria, a apărut din nou fenomul cunoscut sub denumirea de “etnobusiness”.
Este vorba de prezenţa la conducerea acestor organisme ale minorităţilor a unor persoane care nu aparţin de respective minoritate. Lacunele legislatiei ungare în acest domeniu permit recunoaşterea apartenenţei la o minoritate pe baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere. În judeţul Borsod-Abauj-Zemplen au fost făcute denunţuri, iar poliţia cercetează cazurile sub acuzaţia de fals în documente.
Într-un amplu reportaj, cotidianul budapestan “Népszabadság” descrie cele întâmplate în localitatea Szalonna din judeţul Borsod. Aici, la alegerile din toamnă s-au format patru autoguvernări ale minorităţilor – a romilor, polonezilor, rutenilor şi românilor. În acestea două din urmă se află persoane care în 2002 s-au declarat croaţi, iar în 2006 – romi. Întrebaţi de reporter, locuitori din comună au spus că acolo nu au trăit niciodată ruteni.

„Nu cunosc niciun român”

„Dar români? Nu cunosc nici un român, cunosc doar romi”, a răspuns o femeie de 75 de ani care trăieşte în localitate de când s-a născut. Gyözö Orgona, un muncitor din domeniul public, este reprezentantul românilor. În urmă cu patru ani, s-a declarat ţigan iar mai înainte – croat. Nici el, nici reprezentantul rutenilor nu vor să se lase fotografiaţi.
De teama celor de la Jobbik, spun ei. Deputatul Jobbik Istvan Szavay a făcut un denunţ împotriva candidaturii unora pentru autoguvernările românilor şi rutenilor, persoane care anterior au participat la autoguvernarea ţiganilor, iar cu opt ani în urmă – la cea a croaţilor. Janos Horvath, reprezentantul rutenilor şi Gyözö Orgona spun că e foarte bine că la Szalonna au fost create mai multe autoguvernări ale minorităţilor, deoarece banii sunt folosiţi pentru ajutorarea localnicilor. În fond, susţin ei, legea permite ca, din patru în patru ani, să se înscrie pe lista minorităţilor şi ei nu au făcut decât să profite de această posibilitate.
Acum, nu numai autoguvernarea romilor, dar ci şi cea a rutenilor şi a românilor pot să-i ajute pe localnici, printre care 300 de romi, cu triplul sumelor anterioare. Ei nu ştiu de ce Jobbik a ales să denunţe comuna lor, în condiţiile în care candidatul la primărie al acestui partid, Katalin Csontos, a profitat de pe urma a ceea ce e considerat “etnobusiness”. Ea a cerut autoguvernării romilor o adeverinţă prin care să-şi dovedească originea romă pentru ca băiatul ei să profite de o bursă acordată copiilor ţigani, deşi toată lumea ştia că nu aparţine acestei minorităţi.

Nu mai e nimic de făcut

Notara comunei a declarat că alegerile pentru autoguvernarea minorităţilor s-au desfăşurat conform legii şi deoarece nimeni nu le-a contestat, ele s-au şi format şi pot să-şi înceapă activitatea. Potrivit lui Ernö Kállay, comisarul pentru minorităţi, în viitor ar trebui eliminată posibilitatea formării unor pseudo-autoguvernări deoarece ele pot lua o mare parte din subvenţiile de stat de la acele organizaţii care se preocupă într-adevăr de menţinerea identităţii celor 13 minorităţi din Ungaria. El a declarat că cere de ani de zile modificarea legislaţiei, dar parlamentul nu a a luat încă măsurile necesare pentru a elimina posibilitatea unor astfel de abuzuri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *