Social

AJOFM Dâmboviţa a organizat, astăzi, bursa locurilor de muncă pentru romi. Mulţi dintre ei au fost angajaţi pe loc dar alţii se văd nevoiţi să îşi caute de lucru în altă parte pentru că nu au calificarea necesară. Peste 100 de romi s-au "bătut" pentru 60 de locuri de muncă, astăzi, la bursa special creată pentru ei de AJOFM Dâmboviţa. Angajatorii au venit atât cu  oferte pentru cei cu studii superioare cât şi pentru cei care nu au nicio calificare. Este vorba de economişti, funcţionari publici, fierari-betonişti, dulgheri, confecţioneri textili, zugravi sau lucrători în comerţ. Pentru această bursă au fost contactaţi 60 de agenţi economici, dar numai 15 au spus "DA". Din cei 15 însă, doar 7 au participat efectiv la bursă. "Au venit doar jumătate dintre angajatori. Faţă de bursa romilor or

Câteva sute de rromi şi-au făcut propriul cartier unde legătură cu civilizaţia este doar singura lor cişmea. Aproximativ 400 de buzoieni, care locuiesc lângă o zonă intens circulată, pe Aleea Grădinilor, nu dispun de reţea de apă potabilă, de gaze şi doar câţiva sunt legaţi la cea de electricitate. Nimeni nu are curaj să intre pe teritoriul lor, cu excepţia poliţiştilor, care pătrund din când în când, în raziile în care încearcă să pună mâna pe vreun urmărit general. Cei pierduţi de civilizaţie se plâng de gunoaiele şi apa stătută rămasă de la ploi pe câmpurile din apropiere, care degajă un miros greu de îndurat, mai ales în zilele călduroase. Mâncarea o prepară ca acum 100 de ani, în cuptoare de pământ iar de garduri la case nici nu poate fi vorba. Cea mai mare durere a lor în plină ca

Imi amintesc cum ma jucam cu Rubinita pe strazile copilariei mele. Era o fetita de 8-9 ani, asemeni mie si impreuna ne jucam "de-a scoalaImi amintesc aceste imagini indepartate de fiecare data cand in atentia publica explodeaza "Problematica Rroma", iar randurile mele vor fi o reactie la ultimele intamplari care ii au in centrul atentiei pe rromi si deciziile politice din Franta, prin care s-a hotarat expulzarea acestora in tarile de origine. Multi dintre acestia sunt cetateni romani, pe care ii negam insa ca apartinand comunitatilor noastre… In copilarie, ne jucam si cu ceilalti copii de tigani, cu o singura regula, daca invatau sa spuna "te rog" si "multumesc". Exista aceasta constientizare a diferentelor, inca de atunci. Ei erau "nomazii", noi eram "civilizatorii", dar atunci diferente

Romii "pur si simplu nu vor sa munceasca", "nu au un simt al igienei" si "fac copii pentru a-i trimite sa fure sau sa se prostitueze". Acestea sunt afirmatiile unui om politic italian, o femeie. Punctez ca mania fostului deputat a fost starnita de grozava moarte intr-un incendiu a patru copii cu varste intre patru si 11 ani, trei baieti si o fetita, toti frati. Sunt convinsa ca multi sunt de aceeasi parere. Femeia nu a facut decat sa rabufneasca public si sa spuna cu voce tare ceea ce multi altii gandesc. Situatie pentru care nu gasesc cuvinte. Nu stiu cum as putea descrie ura pe care o resimt acesti oameni, bucuria sadica la suferintele dincolo de orice inchipuire prin care au trecut niste copii. Repet, copii, nu barbati, nu femei. Nu conteaza etnia lor. Nici daca facusera deja pacate....

Unul din cinci romani ar vrea ca rromii sa fie izgoniti din tara, potrivit unui sondaj al Secretariatul General al Guvernului (SGG) derulat prin programul S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Rroma), publicat joi in cadrul unui program guvernamental de combatere a discriminarii rromilor. Asadar, 20,8% dintre romani nu ar vrea ca rromii sa locuiasca in Romania, 32,4% nu ii vor in propria localitate, 47,4% nu ii vor vecini, iar 68,4% nu i-ar accepta in familie, se arata in cel de-al doilea studiu sociologic de mare amploare privind minoritatile lansat in Romania dupa cel din 2002, potrivit unui comunicat al SGG remis, vineri, Ziare.com. In raport cu etno-barometrul din 2002, cel publicat joi arata ca in ultimii sapte ani procentul romanilor care isi doreau ca rromii sa dispara din Ro...

Judeţul Vrancea a devenit unul al contrastelor puternice în ceea ce priveşte natalitatea. Dacă în comunităţi precum Slobozia Bradului sau Homocea, naşterea de prunci este un fenomen aproape zilnic, sunt şi localităţi în care se raportează o naştere la doi ani. Slobozia Bradului e fruntaşă nu doar în judeţ, ci chiar la nivel naţional la naşteri, după cum spune primarul. Numai anul trecut populaţia s-a mărit cu 450 de nou născuţi, adică o medie de mai mult de un copil pe zi. Această creştere spectaculoasă a populaţiei se datorează locuitorilor de etnie rromă, comuna devenind cunoscută în toată ţara atât din cauza numărului mare de copii, cât şi a vârstelor fragede ale mamelor. "Eu le-am făcut o propunere celor care nu au copii în localităţi, să le detaşăm 100 de rromi, dar nu au acceptat şi

Florentina, tânăra din satul hunedorean Ohaba Sibişel care a născut un băieţel la vârsta de 12 ani, le-a povestit reporterilor Adevărul de Seară Hunedoara, de pe patul de spital, cum a ajuns în această situaţie. Adolescenta a venit singură la spital, căci mama ei a refuzat să o însoţească, pe motiv că nu are bani. Ciobanul care îi este tată nou-născutului nu a venit să îşi viziteze fosta iubită din aceleaşi motive. Cea mai tânără pacientă a secţiei de obstetrică-ginecologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva se numeşte Florentina şi are doar 12 ani. În urmă cu câteva zile, minora a născut un băieţel de două kilograme. Romeo Stănescu, şeful  secţiei, susţine că mama este sănătoasă, la fel ca si copilul. „Din punct de vedere medical, lăuza se comportă normal, chiar dacă are

33% din efectivul Şcolii nr.7 a abandonat studiul anul trecut. Familiile nevoiaşe de rromi care nu au posibilitate să-şi mai trimită copiii la şcoală au un aliat de nădejde. Când există probleme, intră în scenă mediatorul şcolar. Alberto Dima are 14 ani şi este în clasa a doua. Este un caz fericit. Părinţii săi au înţele să trebuie să facă eforturi pentru a-l ajuta să înveţe. „ Am fost în clasa I doar câteva zile, dar n-au mai avut bani şi am rămas acasă. Acum fac cursuri prin programul „A doua şansă“ şi am învăţat să scriu şi să citesc. Îmi place să vin la şcoală“, spune, băiatul, încântat. Nelu Oprea, în vârstă de 8 ani, este tot în clasa a II-a. Deşi are probleme acasă, părinţii săi nu s-au gândit să-l retragă de la şcoală. „Sunt bucuros că pot să învăţ. Vreau să am o serie frumoasă. Mi