Reportaj

DE CE TREBUIE SA O RESPECTAM   PE SILVIA   ROSU  

DE CE TREBUIE SA O RESPECTAM   PE SILVIA   ROSU  

Reportaj, Social
Mi-am argumentat părerile, m-am contrazis pentru că nu găseam formula potrivită pentru că lumea ar trebui să găsească ceva ca să acopere orice motiv, prezent şi viitor. Ce face insa o persoana sa merite a fi urmata si ascultata? Oricine poate pretinde locul din frunte doamna Silvia  Rosu   un caracter puternic, posedă toate calităţile oneste şi acționează cu duritate dacă ştie că e pentru binele  Partidei Romilor  Oltenia   Alege să păstreze reputaţia Viaţa însă O  ajută pe domna Silvia   Rosu  functionar  public   care  conduce   peste  1 milion de  romii  adica 5 judete ajutîndo sa vada     oamenii şi lucrurile aşa cum sunt în adevăr.și nu în minciuna   Informaţiile, şi nu acţiunea, reprezintă pentru dânsa puterea. Iată de ce există o disciplină a educaţiei. Totul este bine când
Acuzații grave. O fetiță (5 ani) ar fi fost umilită la grădiniță: ”Eu nu sunt țigancă, eu sunt o fetiță”

Acuzații grave. O fetiță (5 ani) ar fi fost umilită la grădiniță: ”Eu nu sunt țigancă, eu sunt o fetiță”

Cultura, Reportaj
Părinții unei fetițe în vârstă de cinci ani acuză o educatoare de la grădinița din Tășnad de discriminare. Potrivit mamei fetiței, aceasta ar fi fost făcută ”țigancă” în momentul în care ar fi fost întrebată cum o cheamă. De altfel, fetița redă povestea într-un material filmat de către mamă: ”Cum te cheamă?! Eu am spus Maya. Și mai cum?! Și am vrut să spun că mă cheamă Maya. Și a spus că: Nu, nu, este țigancă. Dar eu nu sunt țigancă, sunt o fetiță”. Primarul Tășnadului, Grieb Csaba Francisc, a chemat la mediere părinții, directoarea grădiniței și educatoarea, iar în limita atribuțiilor sale a solicitat și obținut – la cererea părinților – mutarea minorei într-o altă grupă. Cert este faptul că această problemă va trebui clarificată de către reprezentanții Inspectoratului Școl
Profesorii de biologie evitau să ne vorbească și despre organele sexuale”. Mai puțin de 5% dintre elevii din România au beneficiat de educație sexuală în școală

Profesorii de biologie evitau să ne vorbească și despre organele sexuale”. Mai puțin de 5% dintre elevii din România au beneficiat de educație sexuală în școală

Reportaj
În două articole de pe platforma de educație Școala 9 BRD, ei vorbesc despre propriile experiențe în școală, despre lipsa de conversație deschisă și informată de care tinerii au atâta nevoie. Aici puteți citi cele două episoade (1 și 2) ale poveștii tinerilor care încearcă să portretizeze artistic felul în care rușinea și prejudecățile se pot dizolva prin dialogul în comunitate. Eu am avut noroc de prieteni frumoși, cu care să vorbesc deschis. Uite, am citit asta. Crezi că e adevărat? Uite, eu am simțit asta. Oare de ce? În familie n-am discutat niciodată despre asta. Cred că m-aș simți inconfortabil să deschid astfel de subiecte cu ei“, povestește o tânără actriță cum a început să discute despre corpul său, despre intimitate, despre relații și sex.
Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

Taica Lazăr, întemeietorul comerţului cu haine vechi

istorie, Reportaj
  Întemeietorul comerţului „second hand” din Bucuresti, Taica Lazăr a devenit aproape un mit, odată cu trecerea anilor. Taica Lazăr a avut discipoli nenumăraţi, genul lui de comerţ devenind o afacere înfloritoare în Bucureştiul acelor ani, iar „La Taica Lazăr” devenind un fel de „marcă înregistrată” peste timp. Figură populară a Bucurestilor de la sfârşit de secol XIX, început de secol XX, Taica Lazăr era un evreu care făcea comerţ cu lucruri vechi. Regele negustorilor de vechituri, Taica Lazăr, îşi avea „sediul central” la „Păduchele de aur”, după cum botezaseră mahalagiii răi de gură bazarul de pe lângă Bărăţie, în Centrul Vechi de astăzi. La începutul secolului trecut, afacerile îi mergeau atât de bine, încât şi-a ext
Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Reportaj
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica de înaltă performanţă, modelul felinarelor medievale din parcurile evleţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a putut să o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în Vestul Europei, hulit în România. De fel din comuna
Blestemații | Despre cei născuți un pic mai colorați decât cere standardul de român de treab

Blestemații | Despre cei născuți un pic mai colorați decât cere standardul de român de treab

Dezvaluiri, Reportaj
Am chef să nu mai știu. Sunt extenuat și senzația e atât de ciudată că vreau cumva să dispară nu numai gândurile mele, dar să dispar și eu.  Tata a adormit, în sfârșit, după ce a încercat să spargă cu un topor ușa în spatele căreia se baricadase mama. E în starea lui naturală, frânt de beat, e toamnă și cel puțin trei-patru luni o să aibă îndeajuns de multă băutură încât coșmarul ăsta să tot dureze. Mama o să se răzbune crunt de dimineață, o să-l facă să se simtă un nimic și lui o să-i fie rușine de mine, căci mi-a învinețit fața în furia lui alcoolică. Apoi o să bea din nou și o să redevină animalul pe care m-am chinuit să-l opresc să îmi omoare mama. Și vreau să plec. Sunt atât de obosit să fiu tamponul între ei încât am chef să fug de acasă și să mă pierd de ei și de mine. Dar îmi e
Povestea Reginei, fata româncă adoptată și crescută de căldărari

Povestea Reginei, fata româncă adoptată și crescută de căldărari

Actualitate, Reportaj
O tânără de 19 ani din Hârlău, născută într-o familie de români, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Mihaela Stănescu, sau „Regina“, cum este ea strigată de apropiaţi, grăieşte mai bine în ţigăneşte decât în româneşte, şi e foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o încă de la vârsta de trei luni. „Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit… Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, ne-a mărturisit mama sa, Aurora. Deşi căldărăriţă din moşi-strămoşi, are şi ea o familie cu o poveste la fel de uluitoare ca a „Reginei“: Aurora e căsătorită, la rândul ei, cu un căldărar, dar unul înfiat în copilărie tot de la o familie de români. Acum două decenii, soţii Aurora (53 de ani) şi
Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Fabuloasa poveste a lui Lali, ţiganul căldărar vedetă în Europa, umilit de un reflex rasist al poliţiei din România

Reportaj
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost contractat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica de înaltă performanţă, modelul felinarelor medievale din parcurile evleţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a putut să o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în Vestul Europei, hulit în România. De fel din comun
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie

Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie

Actualitate, Reportaj
Copii flămânzi, mame minore și sărăcie lucie – O sută de familii trăiesc ca în Evul Mediu la marginea Sibiului Imagine în linie În plin secol XXI, într-un Sibiu cu pretenții de oraș european, cultural și cosmopolit peste o sută de familii trăiesc la fel ca în Evul Mediu. Nu au apă, nu au curent și se încălzesc cu lemnele adunate de pe câmp. Copiii se joacă prin noroi și de multe ori se duc la culcare murdari și nemâncați. Oamenii trăiesc acolo de când se știu iar autoritățile își amintesc de ei doar o dată la patru ani. Ora de Sibiu vă prezintă o față nevăzută a Sibiului. Vă arătăm cum trăiesc sute de suflete în sărăcie lucie, cu lipsuri și nevoi pe care nu le știe nimeni. Gușterița a fost odată un sat dichisit în care trăiau sute de familii de sași harnici. După ce aceștia au plecat di