Dezvaluiri

Cuvinte țigănești în limba română

Cuvinte țigănești în limba română

Dezvaluiri, Reportaj, Ultimele stiri
Termeni pentru bani: biștari > bišto = al douăzecilea; lovele < lova = bani; mardei < marde = bătut, bătuţi, se referă la faptul că în trecut banii erau bătuţi din metale preţioase. Termeni de evaluare: mișto = bine, bun; bengos, derivat pe terenul limbii române din benga = draci; nașpa și nasol < nasvaló, nasul = rău; barosan < baro = mare. Tot de aici avem în română „baros“, adică „ciocan mare“; a se dili, diliu, dilău < deli (tc.) prin intermediul ţigănescului dili. De remarcat adjectivul „sandilău“ < expr. san dilo = ești prost; șucar = bun, frumos; paradit = stricat, deteriorat. Termeni despre însușirea proprietăţii: a ciordi, a mangli. Termeni despre ebrietate: a se matoli, a se machi și a (se) pili vin tustrele din ţigănească, după ce au fost adaptate pe teren românesc.
Mirel Bănică. Religia romilor – sau cum se culege sacrul de pe icoane

Mirel Bănică. Religia romilor – sau cum se culege sacrul de pe icoane

Dezvaluiri, Reportaj, Social
Bafta, Devla și Haramul. Studii despre cultura și religia romilor (Polirom, 2019) este cea mai recentă carte semnată de Mirel Bănică. Dialogul de mai jos survolează câteva dintre temele acestei importante apariții editoriale. Cristian Pătrășconiu: Rom sau țigan? Mirel Bănică: Am încercat să descriu în carte această dilemă. Antropologii ar spune, mai degrabă, și țigan, și rom. Activiștii ar spune, scurt și apăsat: „rom”! Eu am încercat să găsesc o cale de mijloc. Nu am schimbat interviurile de teren unde apărea denumirea de „țigan” sau unde autorii consacrați foloseau acest termen. Dar, din respect pentru tânăra intelighenția roma și/sau țigănească, am folosit termenul de „rom”. Sunt, în această privință, foarte partajate opiniile. În Occident și în literatura occidentală, vreau să su
Sondaj: Percepţia românilor faţă de romi s-a mai îmbunătăţit

Sondaj: Percepţia românilor faţă de romi s-a mai îmbunătăţit

Dezvaluiri, Reportaj
doua-treimi-romani-cred-exista-o-problema-romii-insa-perceptia-negativa-fata-acestia-inregistreaza-o.jpg Două treimi dintre români cred că există o problemă cu romii, însă percepţia negativă faţă de ei este în scădere. Foto: Reuters Potrivit unui sondaj CCSB, numărul celor toleranţi faţă de etnia romă s-a dublat faţă de anii anteriori. Studiul mai arată că două treimi dintre români cred că există o problemă cu romii, însă percepţia negativă faţă de aceştia înregistrează o scădere. Liliana Simionescu a participat la dezbaterea pe tema stereotipurilor privind romii şi viziunea mass-media faţă de această etnie organizată de Asociaţia Pro Democraţia şi Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei. Potrivit datelor CCSB, imaginea românilor despre romi dobândeşte un contur pozitiv
Comédia țiganilor. Taraf de Haidouks

Comédia țiganilor. Taraf de Haidouks

Actualitate, Dezvaluiri, istorie
Am început să adun poveștile din cartea de față în perioada când am filmat Iagalo (2002) și am încheiat acest periplu cu puțin înainte să se prăpădească Stephane Karo, cel care a făcut din Taraf de Haidouks cel mai cunoscut taraf de lăutari din lume. Lui îi și este dedicată această comédie. Aici sunt mărturiile de viață ale unor oameni aproape imposibil de catalogat. Când copilăroși, când dintr-o bucată, imprevizibili, alunecoși, spontani, mucaliți, când plini de modestie, când profunzi și generoși, gata să împartă cu tine și ultima bucată de pâine. Culae, Cacurică, Fluierici, Ilie Iorga, legendele Tarafului din Clejani, ”prințul indian”, Caliu, cu a lui incredibilă, savuroasă vioară, Costică Boeru, Marin a lui Șaică, Țagoi, Robert Anghel. Artiști desăvârșiți, muzicanți cum nu s-au mai
Rasism, ca să o spunem pe șleau

Rasism, ca să o spunem pe șleau

Dezvaluiri, Reportaj
Rasism, ca să o spunem pe șleau Primul motiv îl tot repet deja de prea mulți ani: e rasism, nu o mai dați după gard, nu difuzați manele pentru că e muzică făcută de romi. Al doilea motiv, foarte invocat de urechile fine: „e de prost gust”. Prostul gust e o chestie ambiguă, mulți am găsit bijuterii de expresie artistică în oceanul manelelelor, protomanelelor, trapanalelor etc. Ce mai aud e că glorifică indecent banii și averea. Chestie la care nu am decât o reacție: hai, să mori tu!? Avem în rest un întreg festival de dezinteres și bune maniere și numai manelele glorificau banii? Și glorificarea asta vine cumva ironic, un popor de sărăcani normal că se lasă hipnotizat de merțane și teancuri de bani. De-aia și e amară sărăcia, că nu gândește decât în termeni de supraconsum. Un sărac nu visea
Mărturiile unor femei rome din spitalele românești:   A spus că nu vrea să stea cu mine în rezervă, că nu suportă țiganii

Mărturiile unor femei rome din spitalele românești: A spus că nu vrea să stea cu mine în rezervă, că nu suportă țiganii

Dezvaluiri, Eveniment, Reportaj
Mai multe femei rome povestesc despre experiențele lor legate de maternitate în sistemul de sănătate public, dar și în cel privat, Pe Georgiana mea am născut-o mică, 1,950 kg. Deși a fost atât de mică, m-au dat afară din spital după două zile, fără să-mi facă ieșirea, pentru că eram internată într-un salon unde nu trebuia să fiu internată, neavând locuri în saloanele noastre de țigani”, își începe povestea Cateluța, o femeie din București. Alături de alte mame din Mizil, Valea Seacă, Giurgiu și București, Cateluța vorbește despre problemele pe care fetele și femeile rome le întâmpină în sistemul de sănătate când rămân însărcinate. Discuția s-a purtat pe 31 august, în cadrul unei dezbateri online, organizată de E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, în partener
Cristina Hurdubaia: Pot să spun despre mine că sunt un om foarte curajos. “Sufăr” de un curaj de ăsta nebun, deoarece eu nu sunt omul strategiilor

Cristina Hurdubaia: Pot să spun despre mine că sunt un om foarte curajos. “Sufăr” de un curaj de ăsta nebun, deoarece eu nu sunt omul strategiilor

Dezvaluiri, Eveniment, Social
Cristina Hurdubaia: Pot să spun despre mine că sunt un om foarte curajos. “Sufăr” de un curaj de ăsta nebun, deoarece eu nu sunt omul strategiilor Printre multele funcții ce ar putea fi trecute în dreptul numelui ei, Cristina Hurdubaia, poate cel mai bine i s-ar potrivi Om de Bine. Este printre altele fondatoarea Copacului cu fapte bune, acțiune de donații pentru copii organizată în spații publice, la care din când în când mai vin și unii politicieni să dea bine în poză. Fost jurnalist, PR, organizator de evenimente, strângător de fonduri, chete și alte nevoi pentru cei care la un moment dat sunt în căutare de o mână de ajutor. Momentan este într-un ping-pong Bruxelles – București – Vaslui, pentru a putea coordona masterul pe Economie socială cu centrul pentru copii vulnerabili Casa Cri
Primar obligat sa-i plateasca daune morale unei vanzatoare de ceaune pentru cuvantul “tiganie”. In ce context a folosit termenul

Primar obligat sa-i plateasca daune morale unei vanzatoare de ceaune pentru cuvantul “tiganie”. In ce context a folosit termenul

Dezvaluiri, Eveniment
Fostul primar din Giurgiu, Nicolae Barbu, schimbat din functie dupa ultimele alegeri locale, a fost obligat sa ii achite unei vanzatoarea de ceaune daune morale de 2.500 de lei pentru ca a respins o solicitare a femeii folosind termenul "tiganie". O femeie din Giurgiu care vindea ceaune intr-o piata din oras l-a dat in judecata pe primarul orasului, schimbat intre timp din functie, cerandu-i daune morale de 100.000 de lei. In cererea de chemare in judecata, femeia a aratat ca in 12 martie 2013 a transmis, pe email, la Primaria Giurgiu, o solicitare de prelungire a avizului commercial. Femeia a aratat ca a solicitat acordul comercial pentru un PFA, sustinand ca avea nevoie de doi metri patrati, In cererea transmisa primariei, femeia a mai aratat ca isi castiga existenta vanzand de 12 ...
Asociaţia Aresel anunţă eliminarea din nomenclatorul etniilor a tuturor denumirilor peiorative cu referire la romi

Asociaţia Aresel anunţă eliminarea din nomenclatorul etniilor a tuturor denumirilor peiorative cu referire la romi

Dezvaluiri, Eveniment, istorie
Asociaţia Aresel anunţă, marţi, că a reuşit să elimine din nomenclatorul etniilor toate denumirile peiorative cu referire la romi, cum ar fi ţigan, cocalar, pletos, zarvagiu, caştaliu, ţigan de mătase. Decizia a fost luată în principal în perspectiva recensământului populaţiei de anul viitor. În urma eforturilor noastre, au fost eliminate din nomenclatorul etniilor toate denumirile peiorative cu referire la romi (ţigan, cocalar, pletos, zarvagiu, caştaliu, ţigan de mătase) şi chiar am sugerat adăugarea altor termeni care până acum lipseau (precum fierar). Mai multe organizaţii puternice sau reprezentative ale romilor îşi doreau ca şi anul viitor, în actele oficiale ale statului român din timpul recensământului, să apară la fel ca în ultimii 30 de ani cuvinte precum ţigan sau pletos, dar d