Social

  Roxana Marin predă limba engleză la cel mai progresist liceu din Bucureşti şi e apreciată de elevi pentru că-i tratează de la egal la egal. Am întâlnit-o pe Roxana Marin pentru prima dată în urmă cu 14 ani, în biblioteca ?colii Centrale, liceul unde învăţăm, în după-amiaza când a ţinut un mic atelier de public-speaking şi debate. Stăteam cu toţii într-un cerc, îndeplineam task-urile unor joculeţe şi ne lăsăm cuprinşi de aerul relaxat al Roxanei, lipsit de rigiditatea orelor obişnuite de şcoală. Ne capta atenţia prin energia ei magnetică şi un stil aparte de a comunica: un adult care ne trata de la egal la egal, nu ca pe nişte puştani infantili. Aia a fost ziua în care am aflat că predă engleză la Colegiul Naţional George Coşbuc şi, totodată, ziua în care am fost pentru prima oar

  E bine de ştiut că există hackeri care nu pot fi cumpăraţi şi care îi ajută activ pe dizidenţi să se protejeze de guvernele ţărilor lor. În sala pentru mic-dejun la Forumul Libertăţii din Oslo, lui Ali Abdulemam i se face cunoştinţă cu Chen Guangcheng. În lumea celebrităţilor, e ca şi cum Tom Cruise ar da mâna cu Leo diCaprio la premiile Oscar. Abdulemam (un blogger aflat în exil) şi Guangcheng (un avocat aflat în exil) sunt doi dintre cei mai faimoşi dizidenţi refugiaţi din regimuri dictatoriale – din Bahrain şi, respectiv, China. Dizidentul sirian Ali Ferzat – caricaturist şi satirist exilat – trece şi el prin zonă. Atmosfera seamănă puţin cu cea de la festivalul Comic-Con, doar că eroii sunt adevăraţi şi din păcate, majoritatea n-au reuşit încă să învingă personajul negativ.

  Petre Veţeleanu nu mai este de foarte mult timp doar duhovnicul care propovăduieşte învăţăturile Sfintei Evanghelii, ci omul care a coborât în mijlocul nevoiaşilor, în ciuda vicisitutidinilor şi a propriei suferinţe. „Lucrând cu copii romii si romanii apropiindu-te de ei, încep uşor-uşor să se dezvăluie, să spună ce au pe suflet. Aceştia primesc zilnic, în sistem de catering, mâncare pregătită de un bucătar în cantina parohiei. Aici, un rol deosebit îl pot avea parohiile din judetul Vlcea dar nu o fac acest om este un sfant pentru noii romii pentru ca este bland si bun romii din Valcea il respecta cu sfintenie si il iubesc enorm Preotul este considerat părintele a zeci de copii din Ocnele Mari, care provin din familii dezorganizate, cel care îi îmbracă înainte de începerea fie

Chinurile prin care a trecut la orfelinat, bătăile și abuzurile sexuale l-au incurajat pe tânărul Mihai să-și indeplinească visul: de a ajuta copiii care au trecut prin aceleași suferințe asemenea lui. La prima vedere, pare a fi povestea obișnuită a unui copil ce a crescut prin centre de plasament. Și așa și este. La varsta de trei luni, Mihai a ajuns intr-un orfelinat, unde, mai tarziu, i se aplicau batai „sora cu moartea”. Cu siguranta, acesta este un caz dintre alte sute de cazuri petrecute in Romania. Este bolnav, iar crizele dese de epilepsie din lipsa medicamentelor pe care nu și le permite îl dau inapoi cu mulți pași atunci când dorește un loc de muncă. Lipsit de dragostea maternă și inconjurat de străini, Mihaiță luptă zilnic cu propriul destin. Știe că, din pricina bolii de

  Cerasela Bănică este coordonatorul unui fond internaţional pentru minoritatea romă. Nu e ceea ce şi-a dorit când era mică. Şi-a dorit atunci să fie fotbalistă. Acesta a fost primul ei vis. A jucat fotbal până la 14 ani, când s-a îndrăgostit şi a aflat că băieţii nu sunt doar parteneri de fotbal. Apoi şi-a dorit să fie profesor de istorie. Al treilea vis al Ceraselei a fost să devină profesor de matematică. Şi pentru că iubea matematica s-a gândit că nici să fii arhitect nu e un vis de lepădat. Ultimul ei vis a fost să fie regizor. A dat însă la drept cu gândul să devină procuror. Cerasela e genul de persoană pe care e foarte greu să nu o remarci atunci când intră într-o încăpere. E directă, curioasă, vorbăreaţă. Atunci când vorbeşte de familia ei vocea-i devine caldă şi uneori o

  • În toată Europa s-au luat măsuri pentru reducerea discriminării romilor, mai puţin în România Un medic farmacist le oferă seringi noi şi tratament dependenţilor de droguri care se adună în jurul unei ambulanţe, la miezul nopţii. Abia atunci când ambulanţa a tras lângă Gara de Nord din Bucureşti, au ieşit locuitorii uitaţi ai oraşului din beznă. Unii au ieşit dintr-o gaură din asfalt, din locuinţele lor subterane din canalele oraşului. Alţii au ieşit din nişte barăci şi corturi din zonă, dar şi de după colţurile blocurilor. Noaptea, cetăţenii obişnuiţi evită zona asta. E o parte a oraşului lor pe care ar vrea s-o uite cu toţii. Ambulanţa luminează chipurile unui grup aleatoriu de oameni cu probleme, majoritatea de etnie romă. Aveau tot felul de urme pe piele de la drogurile

  Consideraţi de mulţi hoţi sau cerşetori, romii sunt pentru Biserica Ortodoxă creştini că toţi ceilalţi. De multă vreme, în cadrul Patriarhiei Române se derulează programe pastoral-misionare, social-filantropice şi educaţionale cu scopul integrării romilor în societate, informează TRINITAS TV. Una dintre cele mai importante realizări în acest sens este numirea unui preot de etnie romă în Bucureşti care să se ocupe strict de problemele acestora. Mai bine de 40 % dintre beneficiarii programelor de asistenţă socială ale Patriarhiei Române sunt etnici romi. Patriarhia Română încă de după Revoluţie şi-a manifestat în mod egal grija faţă de toate persoanele aflate în nevoi. La un moment dat, atunci când a fost necesar, am făcut parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Învăţământului şi cu

  Comisia Europeană (CE) a adresat, în recomandările specifice de ţară, un avertisment României privind riscul foarte ridicat de sărăcie sau de excluziune socială. “Familiile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, romii şi populaţia rurală sunt în mod special afectaţi. Inegalităţile ridicate privind veniturile persistă, pe fondul impactului scăzut al facilitaţilor fiscale”, se arată în recomandările specifice de ţară publicate de Executivul comunitar, recomandări care ar urma să fie adoptate de Consiliul Uniunii Europene. Indicatorul social de referinţă, folosit pentru calcularea celor mai importante beneficii sociale, nu a fost actualizat din 2008. Legea venitului minim de incluziune, care ar fi trebuit să intre în vigoare în 2018, a fost amânată cu mai mult de un an. Legea ar fi