Social

Actiune caritabila pentru copiii rromi din Teleorman, interzisa in scoala pe motiv ca e politica

Actiune caritabila pentru copiii rromi din Teleorman, interzisa in scoala pe motiv ca e politica

Actualitate, Social
  O actiune de recompensare a copiilor rromi pentru implicarea in activitatile scolare s-a desfasurat in curtea unui localnic din Blejesti, judetul Teleorman, dupa ce conducerea scolii a interzis evenimentul, considerand ca este unul politic. Inspectoratul Scolar Judetean spune ca e regretabil ca s-a intamplat asa ceva. Partida Romilor Teleorman deruleaza, in perioada 19 - 26 octombrie, o actiune mai ampla de sprijinire a copiilor rromi care merg la scoala, "Ghiozdanul cu surprize", aceasta avand ca obiectiv recompensarea si sprijinirea copiilor de etnie rroma care fac efortul de a merge la scoala si de a se implica in activitatea scolara. Fondurile actiunii vin de la Guvernul Romaniei si sunt alocate minoritatilor nationale In judetul Teleorman, organizatorii s-au confrunta...
Grădiniţa Lions pentru copiii romi din Şupan

Grădiniţa Lions pentru copiii romi din Şupan

Actualitate, Social
  La Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, din Cartierul Şupan al oraşului Comăneşti, populat în mare majoritate de familii de romi, a fost inaugurată sala de clasă reabilitată în care va funcţiona prima grădiniţă „Lions”, frecventată de 32 de copii. Grădiniţa poartă numele mişcării Lions pentru că localul ei a fost reabilitat printr-un proiect pus în aplicare de Lions Club Comăneşti, cu sprijinul unui numeros grup de sponsori. Localul grădiniţei a fost sfinţit de un sobor de preoţi şi a fost inaugurat oficial, iar la eveniment au participat, alături de coonducerea şcolii şi de membrii Lions Club Comăneşti, sponsorii proiectului şi membri ai celorlalte cluburi Lions din judeţul Bacău, precum şi preşedintele Zonei 2 Nord-Est a Districtului 124 România al Lions Clubs International, Ră
Raport cu activitatile desfăsurate in cadrul proiectului ”Antreprenoriatul social, o sansa pentru comunitatile de romi”

Raport cu activitatile desfăsurate in cadrul proiectului ”Antreprenoriatul social, o sansa pentru comunitatile de romi”

Actualitate, Social
  În cadrul proiectului ”Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi”, continuarea, valorizarea şi abordarea integrată a rezultatelor după finalizarea proiectului este facilitată direct prin activităţile incluse în proiect: – înfiinţarea unui Centru de Resurse pentru Antreprenoriat Social, cu 8 filiale în cele 8 regiuni de dezvoltare ale României; – formarea unei reţele pentru promovarea antreprenoriatului social şi atragerea de resurse în domeniul economiei sociale; – înfiinţarea parteneriatelor comunitare public – privat; – sprijinirea unor activităţi generatoare de venit; – formarea în domeniul antreprenoriatului social a unor membrii ai grupurilor vulnerabile. - Înfiinţarea unui Centru de Resurse pentru Antreprenoriatul Social - Înfiinţarea unei reţele naţion
Mamele ţigănci şi românce

Mamele ţigănci şi românce

Social
  Atunci cînd trebuia să ne mulţumim cu mîncare de cartofi şi şniţele din parizern comunism, taţilor nu li se acorda o prea mare atenţie – chiar şi în pozele din manuale, mamele apăreau peste tot, în diferite ipostaze, de la mama pe ogor, culegînd roadele cîmpului, la mama-motostivuitor, am zice acum. Mamele erau eroine, taţii mai puţin, existau şi ei pe undeva, gravitînd pe orbita mamei şi a copilului Mai tîrziu, am aflat că Mama şi copilul a fost un fel de biblie a tuturor mamelor din comunism, cele care nu o aveau pe acasă o împrumutau pe termen nelimitat de la mamele ce căpătaseră deja ceva experienţă. Era singura sursă care îţi făcea un minimum de instructaj – cum să „utilizezi“ copilul după naştere, în afară de sursele vii – alte mame, bunicile. Ca mulţi alţii, habar n-am cum
Copiii ţigani din cătunul Ţâm

Copiii ţigani din cătunul Ţâm

Social
  Copiii ţigani din cătunul Ţâmpoceni, satul Capu Codrului, comuna Păltinoasa, trăiesc într-o sărăcie greu de imaginat, într-o lume murdară, în care săpunul şi apa sunt o raritate. Mulţi dintre copii sunt bolnavi şi au pe corp eczeme şi răni infectate, din cauza igienei precare. Familiile din această zonă uitată de lume trăiesc din alocaţia copiilor sau din ajutorul social, bani cu care cumpără hrană şi reuşesc să-şi plătească curentul electric - cei care pot să tragă câte un fir electric de la vecinii mai înstăriţi. Copiilor le lipsesc hainele, rechizitele, uniformele, cam tot ce au deja mulţi dintre colegii lor de şcoală. „Măcar să înveţe să scrie şi să citească” De cele mai multe ori marginalizaţi, arătaţi cu degetul de societate, consideraţi hoţi, chiar şi atunci când nu
Incluziunea romilor: Sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi accesul romilor la educaţie şi la locuri de muncă

Incluziunea romilor: Sunt necesare mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi accesul romilor la educaţie şi la locuri de muncă

Social
  Evaluarea scoate în evidenţă evoluţia situaţiei romilor începând cu 2011. În ansamblu, situaţia se îmbunătăţeşte încetul cu încetul. De exemplu, în prezent se observă o mai mare participare a romilor la învăţământul preşcolar şi o scădere a procentului persoanelor care părăsesc timpuriu şcoala. Pe de altă parte, evaluarea arată, de asemenea, că 80 % dintre romi continuă să fie expuşi riscului de sărăcie, chiar dacă această cifră este mai mică decât Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: „UE se întemeiază pe valorile toleranţei şi ale egalităţii. Nu toţi cetăţenii UE împărtăşesc aceste valori, ceea ce este inacceptabil. Dacă se doreşte eliminarea prejudecăţilor, a segregării şi a discriminării cu care romii se confruntă încă în momentul de faţă, statele membre trebuie
Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?

Cu ce mă ajută să îi zic unui om ţigan?

Actualitate, Social
  Vi me som rom / Şi eu sînt rom, de Madălina Brânduşe, Mişa Dumitriu, Irina Gâdiuţă, Alex Horghidan, Alfredo Minea, Raj-Alexandru Udrea, Andrei Şerban. „Nu e pentru teatru“, zice Andrei Şerban (actorul, aici regizor, nu regizorul) despre noul lui spectacol, Vi me som rom / Şi eu sînt rom, prezentat într-o vizionare la Macaz. „Ne dorim să îl jucăm în licee, să avem discuţii cu liceenii, să facem o platformă unde tinerii romi pot să ne cunoască, să ne scrie şi să îşi facă coming out-ul. Ar fi un semn de încurajare pentru romii invizibili, pentru că mulţi sînt încurajaţi de părinţi să nu zică lucrul ăsta. Aş vrea să ne întîlnim cu ei şi să vedem cum luptăm din interior. Am ţinut un atelier de teatru în liceu şi i-am întrebat pe copii dacă au probleme cu vreo etnie. Au zis că cu romi
Lecţia de viaţă a unui chirurg de etnie romă. „Răutăţile şi batjocora colegilor mi-au dat puterea de a lupta cu destinul”

Lecţia de viaţă a unui chirurg de etnie romă. „Răutăţile şi batjocora colegilor mi-au dat puterea de a lupta cu destinul”

Actualitate, Social
  Ani la rând i-a fost greu să comunice cu semenii ei, cu atât mai puţin să urce trepte pe scara socială, mai ales că a fost obligată să facă faţă atitudinii jignitoare şi răutăcioase a foştilor colegi de clasă, sau chiar profesori, care vedeau în ea doar o fetiţă de etnie romă. Astăzi, Alina Călin Frij se poate lăuda că a reuşit să demonstreze că oricine poate ajunge în vârf. Este medic chirurg rezident la o importantă unitate spitalicească din Iaşi şi continuă să fi e mândră cu etnia ei.A văzut lumina zilei în căsuţa de ţară a unui neam de ursari din localitatea ieşeană Podu Iloaiei. De fusta maicăsii, care a fost de când se ştie casnică, mai erau agăţaţi alţi patru ţânci cu ten măsliniu. Tatăl, acum la pensie, a bătut Europa în lung şi-n lat la volanul tirului încercând să asigu
Colonie noua de romi la Jibou

Colonie noua de romi la Jibou

Actualitate, Social
    In Jibou a aparut odata cu venirea iernii o noua colonie de romi, care si-au instalat opt colibe la intrarea in oras, dinspre Zalau. Noul mini-cartier din zona cunoscuta sub numele de „Ciutarie”, cu locuinte improvizate din lemn si acoperite cu nylon, numara deja 20 de suflete de etnici romi. Asadar, Jiboul „s-a imbogatit” cu o noua asezare de romi, pe langa celebra strada Caramidari, zona locuita in proportie de aproape suta la suta de catre romi. Potrivit cifrelor oficiale, in Jibou locuiesc circa 600 de tigani. In realitate, numarul membrilor din comunitatea roma depaseste 1.000. „Nu mai putem nici macar sa le tinem evidenta”, sublinia recent primarul din Jibou, Eugen Balanean, intr-o declaratie pentru Graiul Salajului. „Majoritatea dintre ei stau pe strada Stejaril
„No to racism”! Care rasism?

„No to racism”! Care rasism?

Social
  Deşi dezideratul acesta rămâne, ar fi momentul ca mimozele luptătoare împotriva discriminării să găsească şi un punct de echilibru. Câteva amintiri disparate de la un vechi amator de sport: 1960. Jocurile Olimpice de la Roma. Wilma Rudolph face senzaţie, câştigând titlurile la 100 m, 200 m, 4X100 m. Toată lumea a numit-o "gazela neagră”. Nu "gazela de culoare”, sau "gazela afro-americană”, ci "gazela neagră”. 1964. Jocurile Olimpice de la Tokyo. Cel mai rapid om al momentului? Bob Hayes, un alergător cu o forţă ieşită din comun. "Uraganul negru” a zguduit Japonia, ţara taifunurilor. "Negru”, oameni buni! 1966. Ştire de senzaţie din atletismul "Bătrânului Continent”. Primul campion al Europei cu pielea de culoare închisă. Roger Bambuck, originar din Guadelupa. Afro-francez! De