Month: April 2019

Politica Priviri

Politica Priviri

Opinii
  Pragmatic, șansele mele de a avea succes în politică sînt minime,. Nu sînt charismatic, îmi lipsește tupeul care pare a fi absolut necesar și nu sînt interesat în a face . audiență pentru televiziunii . Nu am nici o rudă influentă, Nu sînt nici cîntăreț, nici actor, iar șansele de a deveni o vedetă se reduc la potențialul de jurnalist și nu la vreun talent. Dacă punem aici și originile mele nesănătoase din familii de tiganii și foarte sărace ale unui tată și unei mame țiganci , succesul profesional în România pe o altă nișă în afara celei pe drepturile romilor este aproape imposibil. Nișă în care am scris în repetate rînduri că nu mai vreau să activez, pentru că nu vreau să fiu țiganul de serviciu Faptul că am ajuns să am ziarul meu de 16 ani si sa scriu în Vocea Romilor
Ca Si Sulică Frânaru

Ca Si Sulică Frânaru

Opinii
  Cultura rromă e ca peștera lui Ali Baba și cei 40 de hoți, plină de obiecte de valoare, pre/luate în perioada nomadă sau fostă credință (uitată) a unor strămoși. marketingul rromului te face să te simți stăpân, cineva, si să cumperi ieftin ceva de care ai nevoie (chiar dacă se dovedește a fi marfă proastă sau păcăleală). Las-o, bă, că merge-așea! Fabricanți de emoție. Muzică și șmechereală (ciorănie) într-un sat de țigani din România” (satul 10 Prăjini), publicată în franceză acum 10 ani, va stârni controverse, Marii dușmani ai rromilor, care le blochează aspirațiile libertății și demnității, nu sunt gagiii, ci țiganii (aliați cu statul) Oamenii deosebiți sunt ca mașinile de marcă: cu cunoscători devin mașini de colecție; cu ageamii devin hârburi. Ca la rromi! și în cultura
Instrumentul cu mai multe vieţi

Instrumentul cu mai multe vieţi

Actualitate, Cultura
  Ţambalul este instrumentul muzical care a înlocuit cobza în tarafurile de odinioară. Conform mărturiilor bătrânilor, acesta a început să fie folosit de tarafurile din diferite locuri, ca, de exemplu, la Clejani, judeţul Giurgiu, prin anul 1916. Numele acestui sat este strâns legat, în istoria sa, de muzica lăutărească, iar fenomenul poate fi explicat cu uşurinţă, dacă ţinem cont de faptul că pe moşia Clejaniului au venit, de-a lungul timpului, mulţi romi pentru a munci pământul, pentru a face cărămizi şi pentru a practica lăutăria. În anul 1949, la Clejani, aproape 80 de romi cântau la vioară, la cobză, ţambal, contrabas, acordeon şi chitară, iar repertoriul lor însuma nu mai puţin de 500 de cântece dintre cele mai apreciate de ascultători. Pe de altă parte, istoria consemnează
În Joia Verde, sunt „Paştile ţiganilor”

În Joia Verde, sunt „Paştile ţiganilor”

Actualitate
  Joia din Săptămâna Luminată este temută în popor. I se mai spune şi „Joia rea”. Şi asta pentru că ar fi, potrivit credinţelor, o zi răzbunătoare, nefastă, necurată, dacă nu este respectată cum se cuvine. Lumea îi mai spune şi Joia Verde, pentru că de ea depinde dezvoltarea recoltelor şi renaşterea naturii. Pe de altă parte, în lumea romilor, e zi de mare sărbătoare, fiind celebrate, cu fastul caracteristic „Paştile ţigăneşti”. Ce să NU faci în Joia Verde Ca să nu ai parte de probleme, nu se spală şi nu se albesc rufele. Nu se lucrează la câmp, ca să nu crească iarbă pe unde nu trebuie. Nu e bine să pleci la drum, căci se spune că există risc mare să te rătăceşti. Cine munceşte în această zi sărăceşte. Nu se face nimic şi pentru a ţine departe tunetele, trăsnetele, grindina
Perla Scripcariu: “Sunt mândră că sunt de etnie romă”

Perla Scripcariu: “Sunt mândră că sunt de etnie romă”

Actualitate
  Perla romilor din Botoşani, geniala admisă la 5 universităţi de top din Marea Britanie. Părăsită de mamă, blamată de toţi, a învăţat până a cucerit lumea. Perla Scripcariu, tânăra de etnie romă care a reuşit să fie admisă la cinci universităţi din Marea Britanie. Abandonată la naştere şi purtând stigmatul unei etnii blamate de multe ori, Perla Scripcariu, care tocmai a terminat cu brio un liceu de elită din Botoşani, a devenit un model pentru comunitatea romă din care face parte, fiind acceptată la cinci universităţi de top din Marea Britanie. Perla Scripcariu este o tânără de 19 ani, de etnie romă, din municipiul Botoşani. Nu este căsătorită, nu are copii, nu cerşeşte, nu este analfabetă şi nu se zbate în mizerie, nu fură şi nici nu le ghiceşte în palmă trecătorilor. Din contr
Potenţialul de forţă de muncă al comunităţii de romi trebuie folosit

Potenţialul de forţă de muncă al comunităţii de romi trebuie folosit

Actualitate
  Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a declarat că la nivelul comunităţii de romi din oraş există un potenţial economic, de forţă de muncă, iar această oportunitate trebuie folosită. Primarul municipiului Baia Mare a admis că membrii comunităţii rome reprezintă un potenţial important pentru economia locală, dacă sunt ajutaţi şi pregătiţi corespunzător. Cătălin Cherecheş a recunoscut că asigurarea apei calde în locuinţele sociale puse la dispoziţie de administraţia locală reprezintă o problemă pe care intenţionează să o rezolve, mai ales că ar ajuta la integrarea socială. Cherecheş a mai arătat că primăria municipiului Baia Mare intenţionează construirea unui nou cartier social în care să locuiască atât romi, cât şi alte persoane cu un statut social mai modest.
Congres al unui partid al Romilor, la Alba Iulia. ”Şeriful” Robert Stoica, pe primul loc pe lista la europarlamentare

Congres al unui partid al Romilor, la Alba Iulia. ”Şeriful” Robert Stoica, pe primul loc pe lista la europarlamentare

Actualitate
  Marius Robert Stoica s-a născut la Cluj şi crescut la Braşov. El a emigrat cu familia în SUA, imediat după Revoluţie, unde a a ajuns ajutor de şerif, fiind una dintre vocile protestului din 10 august. În ultimii ani a devenit un militant pentru democraţie şi este urmărit pe contul său de facebook de zeci de mii de oameni. “Sunt foarte mulţumit de participarea membrilor şi susţinătorilor, la primul congres al partidului nostru. Este un proiect politic modern, deosebit de inovativ, transparent, care nu a mai existat în ţara noastră. Avem o echipă mixtă, multi-etnică, unde avem alături de noi o bună parte din diaspora, o echipă profesionistă în diverse domenii profesionale, vitale pentru România şi pentru Europa. Consider că multe partide politice româneşti, dar şi din alte ţări, a
Populism greţos

Populism greţos

Actualitate
  Epoca în care trăim, a marilor diversiuni, împreună cu „epoca de aur” sunt, nu am nicio îndoială, capitole distincte ale „Erei ticăloşilor”Chiar dacă între timp a avut loc o revoluţie, chiar dacă libertatea – pe care o pierdem cu fiecare clipă mai mult – a fost plătită cu sânge, ticăloşia şi minciuna au ocupat repede întreg spaţiul care aparţinuse odinioară speranţei şi iluziilor, Avem de toate şi totuşi simţim toţi că n-avem nimic, ne lipseşte dureros, până la asfixie, sentimentul democratic al libertăţii şi dreptăţii, respectul persoanei altuia, care trebuie să fie altceva decât un mijloc de exploatare cotidiană.Astăzi, nu ştim unde mergem, nimeni nu are habar unde trebuie să ajungem, ce trebuia să se aştepte: la o nouă generaţie de papagali.o simbioză perfectă între prostie ş
Cum Se Va Srie? Pe Hartie Sau La Calculator?

Cum Se Va Srie? Pe Hartie Sau La Calculator?

Opinii
Cum Se Va Srie? Pe Hartie Sau La Calculator? Vata noastra s-a mutat de cativa ani in maruntaiele calculatorului. Sau computer, cum ii spunem mai emfatic. Fara mouse nu mai facem nici pipi. Prin anii ’80, le scriai parintilor o data pe luna, pe foaie dictando, cu stiloul chinezesc, draga mama, draga tata, aflati despre mine ca sunt sanatos, ceea ce in principiu va doresc si voua. Lipeai plicul, stateai la coada la posta, trimiteai par avion, primeai raspuns tot pe foaie dictando, dupa cinci saptamani. Vestile circulau greoi, aflai in iunie ca in aprilie a nascut cumnata-ta si-a facut si botezul intre timp, deci ai scapat de obligatii.Internetul a bagat in coma toate uneltele de scris. Cati dintre voi mai stiti sa scrieti cu stiloul fara sa va umpleti de cerneala pe bluza si pe bot? Daca
Cum Arată 0 Femeie Neplasticată

Cum Arată 0 Femeie Neplasticată

Opinii
  Am găsit această fotografie pe internet, sincer mi-a plăcut. In sfârşit, am văzut şi eu ,o altfel de frumuseţe, altceva decât ceea ce ni se vâră pe gât şi cu care suntem îndopaţi, mai ceva ca gâştele. O frumuseţe normală, naturală, neplasticată, neretuşată. O frumuseţe aşa cum suntem toţi, cum eşti tu, cum sunt eu… Suntem atât de obişnuiţi să vedem tot felul de amărâte… (şi e adevărată afirmaţia, chiar de se supără cineva)… care se chinuie să arate bine, uitând de numărul anilor din buletin… Ni se vâră in ochi, atâtea ,,subţirele,, cu balcoane cât mai ţepene, si pielea cât mai fina… De ce? Anii trec peste noi toţi la fel… Nu va interesa pe nimeni ce creme ati folosit, nu va cere nimeni adresa esteticianului, nu va cântări nimeni kilogramele… Egiptenii aveau credinţa că in lumea d