Opinii

Sunt român şi sunt sclav la străini

Sunt român şi sunt sclav la străini

Opinii, Romii in imagini
Publicitatea negativă care li s-a făcut în Marea Britanie poate a îndepărtat o parte din imigranţi, dar alţi români s-au simţit bine primiţi în societatea britanică. În contextul unei Europe care se străduieşte să îşi revină după anii de criză, migraţia cetăţenilor din unele ţări ale Uniunii în altele a devenit unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi. Unele partide extremiste cer închiderea graniţelor ţărilor vestice pentru cetăţenii din ţările mai sărace ale UE. Românii nu sunt însă o naţie care să abandoneze uşor. Mulţi dintre compatrioţii noştri au căutat să se realizeze în străinătate, prin propria lor muncă. Nu e un fenomen pe care să-l fi inventat România. Foarte multe naţii înaintea noastră au mizat pe asemenea soluţii în trecut. E dureros însă să constaţi că românii, cuno

Dumnezeu se îmbracă de la second-hand

Opinii
Scriu cu amărăciune acest editorial, gândindu-mă că situaţia descrisă mai jos nu e decât una dintre nepotrivirile, paradoxurile ori nedreptăţile (spuneţi-le cum puteţi) care, alături de multe alte neajunsuri, ne fac viaţa cenuşie, prăfoasă şi grea. Mă întreb, mai ales, ce-or face familiile de câte patru, cinci, şase sau chiar mai multe persoane, nevoite să trăiască dintr-un salariu minim şi ceva bonuri de masă, care ridică veniturile casei la doar 800-900 de lei. Cum să drămuieşti banii şi unde să-i împarţi mai întâi, când pe o lună de prăşit la ceapă “eco” în Austria câştigi cât acasă într-un an. Sau mai bine să faci un CAR şi să-ţi plăteşti taxa de intermediere a unui loc de muncă. Cu stupoare, m-am întrebat, desigur, cum e posibil?!!! Astăzi, iată, am ocazia să aflu răspunsul: nimic al
Mor românii de necaz/ c-au ţiganii aragaz/ aragaz cu trei butoane/ şi copiii mor de foame

Mor românii de necaz/ c-au ţiganii aragaz/ aragaz cu trei butoane/ şi copiii mor de foame

Opinii
Dacă sterilizarea câinilor a fost un eşec, sterilizarea mamelor rome este şi ea cu puţine şanse de izbândă. Totuşi, dacă pentru câini s-au găsit ceva fonduri şi a fost o implicare serioasă a societăţii civile româneşti, soarta mamelor rome şi copiilor lor rămâne indecisă, deşi e predictibil că cei care tac subscriu ideii prime. Şi asta pentru ca nimeni nu-i iubeşte pe “ţigani”, nici măcar ei înşişi. Dar dacă visăm cu ochii deschişi? Dacă lumea nu-i mai bună deşi i-am exterminat pe ţigani? Nu-i nimic, purcedem după acelaşi model cu negrii, bozgorii, jidovii şi gălbejiţii, până rămâneţi voi, poporul român arian. Încă sunt destui români care cred că a trăi în ţigănie înseamnă huzur, nemuncă, bani, distracţie, aur, regi, împăraţi sau palate. Ar trebui să-i ducem într-o colonie de romi să vadă
Este bun D.N.A.-ul? Da, este bun…

Este bun D.N.A.-ul? Da, este bun…

Opinii, Romii in imagini
Este o stare de disconfort perpetum, prilej de măcinare şi frustarea zile şi luni în şir… Există personaje mitologice, avocaţi, că despre ei sau, mai bine zis, despre el vreau să vorbesc acum. Este vorba de av. Dragoş U., care, manipulând pe oricine, ridică minciuna la nivel superior. În multe cazuri, în jurul său e spaţiu irespirabil al unei minţi bolnave, infatuare de maidan. Perversitatatea sa a ajuns pe culmi ameţitoare. Pe mine m-a păcălit cu 600 de euro, bani pe care i-am dat pentru angajarea lui într-un proces, proces la care el nu s-a prezentat niciodată. Mi-a spus că soţia lui este procuror, ceea ce este şi adevărat, şi că tatăl lui a fost sau este şi acum prefect, şi de asta încrederea mea în el a fost mare. Când mi-am dat seama că totul este o păcăleală, i-am cerut banii înapoi,
Ce facem noi, romii, când nu suntem primiţi în instituţii

Ce facem noi, romii, când nu suntem primiţi în instituţii

Opinii, Romii in imagini
Nu pot să pătrund în tainele sufleteşti ale unora care azi spun una, mâine fac alta. Se laudă pe faţă şi critică pe la spate, să scuipe pe unde au mânat şi se entuziasmează la comandă. Îmi mărturisesc că perplexitatea acestor contemporani se profilează în viclenie, ajuns indispensabili vândându-se, apoi, în consecinţă şi din colegialitate, prevenţia îi ajută să avanseze. Nu mai contează ce au făcut rău, că au bătut, au torturat nemijlocit sau au furat, personajele încearcă, ca prin minune, să mai aibă trecut. Are doar prezent şi mai ales viitor. Nu vrea să aibă potenţiali rivali. Preferă, în locul celor de calitate, lingăii, figuri şterse, dar profund recunoscătoare. Aceşti tipi care îi ajută să conducă aceste tipologii, arată ca un scenariu care este în derulare de mai mult de două deceni

EDITORIAL: FRÂNCU S-A MUTAT LA COLIBAŞI!

Opinii, Romii in imagini
Dacă un om este privit cu antipatie, ies în relief toate cusururile. Orcine suferă într-un spaţiu închis... Viaţa în închisoare te ajută însă să vezi oamenii aşa cum sunt ei. Intri răsfăţat, râzgâiat, eşti vindecat de fasoane, nazuri şi ifose. Nu este uşor să fi infractor... Cu toate acestea, mediul penitenciar a devenit mai prietenos cu deţinuţii, cadrele, gardienii se poartă mai bine cu tine, neţinând cont de fapta pe care ai comis-o! Depinde însă cum te conporţi pe tinpul detenţiei... Oricât de blând ar fi regimul, starea naturală a omului de a fi liber şi de a socializa cu cine doreşte... Timpul este crucea care ne răstigneşte plictiseala! Prin orice lacrimă, te priveşte Dumnezeu. Deghizarea egoismului stă în fapte şi face să te simţi inferior fără acordul tău. Trecutul este o istorie,
E D I T O R I A L : AVOCAŢII SUNT CA CIOCLII. ÎŢI IAU BANII CA SĂ TE  ÎNGROAPE!

E D I T O R I A L : AVOCAŢII SUNT CA CIOCLII. ÎŢI IAU BANII CA SĂ TE ÎNGROAPE!

Opinii
Una din meseriile cele mai rentabile, după revoluţie, a fost şi încă este, aceea de avocat. De ce? Simplu. În lipsa unei legislaţii simple, coeerente, au apărut cu milioanele (nu–i glumă) litigii. Care litigii necesită procese. Şi nu unul...Care procese au nevoie de... avocaţi!  Asta nu ar fi nimic rău, dar s-au scos avocaţi, fiindcă era nevoie, pe bandă rulantă, care mai de care nepregătit. Treburile merg cam aşa: Îţi angajezi un avocat, îl plăteşti din greu, şi oficial dar şi neoficial, te bazezi pe el şi el ce face? Având prea multe procese, ori te neglijează şi pierzi, iar el “lăcrimează” pentru tine, ori avocatul negociază cu partea adversă şi te vinde. Ca pe un cârnat. Şi pierzi. Şi procesul şi banii! Uneori, ca să-i fie lui mai bine, mai târziu, se pune bine cu procurorul şi încălcâ
Fariseii sunt printre noi

Fariseii sunt printre noi

Opinii
Existenţa omenirii este justificată la un tribunal al amărăciunii. Vom fi achitaţi cu toţii numai îmbătându-ne cu propriile noastre păcate. Putem purta povara vieţii când am scris asupra evenimentelor care se derulează  repede şi dur ca într-un film prost, chiar dacă uneori, în viaţă sunt un simplu cronicar. Scriu despre persoane reale ca despre persoane de ficţiune... întâmplări mari sau mici. Sigurătatea ne învaţă că eşti singur cu Dumnezeu şi are tot interesul să verifice adevărul. Mi se pare că am fost exilat într-un ţinut incert fără legi, cu hărţuiala unor zurbagii de mahala, având legile lor, staful lor, fără altă preocupare în afara prosperităţii de clan şi trufia lor măruntă de nemernici mediocri. M-am săturat de proşti ca de mere mălăieţe. Prefer o perfuzie în locul unui dobito
Crăciunul puşcăriaşilor

Crăciunul puşcăriaşilor

Opinii
M-am prezentat la birouri ca un bun cetăţean (deţinut), într-o dimineaţă, când alţii de abia se trezesc şi comisiile se scoală. Pornind la drum cu idei preconcepute am fost tentat să-l cred pe director în comisie. Nu a trebuit să aduc decât 200 de hârtii în care să spună că: nu am cazier,  nu am boli incurabile, nu am carii, că n-am tinichea de coadă, că nu am paraziţi intestinali şi nu am depresii şi că nu am draci pe mine. În rest, totul e normal. În timpul comisiei, şeful s-a uitat la mine ca la un tigru oligofren şi a început să-mi examineze dosarul. După îndelungi conversaţii pe penibile, mi s-a spus că nu prezint încredere ca frigiderul Arctic şi m-a amânat pentru o lună! Venindu-mi în fire ca după un oribil coşmar, comisia a găsit prin a mă pedepsi o pâlnie între rasism şi xenofobie
Trăind cu lupii

Trăind cu lupii

Opinii
O stare de disconfort perpetuă, prilej de măcinare şi frustare ani în şir, în care trăieşti cu sentimentul de a fi unicul asin la căruţă. Muncim pe rupte, dar în România, teoria dominoului nu funcţionează. Există multe feluri prin care personaje mitologice reprezintă nivelul strategiei şi indicţiile preţioase, manipulând pe oricine, ridicând minciuna la niveluri superioare. Toţi ştiu că nu este aşa, toţi se comportă pe dos (multe proaste ajung savante). În multe cazuri, spaţiul irespirabil al unei minţi bolnave, unde se întâlnesc anonime singuratice, războinice, infatuate, ca pe maidan, în care se întrec în creativitate cei care inventează înjurături şi născocesc biografii false şi întâmplări aiuritice. Perversitatea a ajuns la culmi ameţitoare. Pe de altă parte, înscenarea şi abuzul are