Macedonia a preluat preşedinţia Deceniului Includerii Rromilor 2005-2015, un program internaţional în care sunt implicate 12 ţări europene cu scopul de a îmbunătăţi integrarea şi bunăstarea rromilor.
Deceniul reuneşte guverne, organizaţii transnaţionale şi ONG-uri cu scopul de a îmbunătăţi participarea rromilor la educaţie, ocuparea forţei de muncă, locuinţe şi asistenţa medicală, angajând totodată guvernele să abordeze alte aspecte fundamentale, precum discriminarea.
“Preşedinţia Macedoniei se va concentra în următoarele 12 luni pe educaţia şi locuinţele pentru rromi, a declarat coordonatorul naţional pentru implementare, Nedzet Mustafa, publicaţiei SETimes.
Comunitatea rromă a avut parte de realizări pozitive în întreaga Europă din 2005 până în prezent, a explicat Mustafa.
“În Macedonia, oferirea de burse şi de programe de mentorat pentru elevii din şcolile secundare, precum şi asigurarea unui loc de muncă prin intermediul unei instruiri corespunzătoare [este deosebit de importantă]”, a spus acesta.
Pe durata preşedinţiei sale, Macedonia va organiza o serie de ateliere şi conferinţe internaţionale cu privire la dezvoltarea iniţiativelor pentru ocuparea forţei de muncă destinate rromilor, a explicat Mustafa.
Acesta a mai spus că educaţia rămâne temelia comunităţii rrome din Macedonia şi din alte părţi.
Rromii sunt minoritatea cea mai numeroasă din Europa, numărând 12 milioane de persoane, aceştia fiind concentraţi mai ales în România, Bulgaria, Ungaria, Spania şi Turcia.
În Macedonia, numărul rromilor se ridică la 53 000, respectiv 2,6% din populaţie, însă doar în această ţară ei sunt recunoscuţi ca etnie distinctă în preambulul constituţiei. Localitatea Shuto Orizari din vecinătatea oraşului Skopie este prima municipalitate rromă din Europa şi singura din lume în care limba rromă este oficială.
Cântăreaţa de renume mondial Esma Redzepova a declarat publicaţiei SETimes că sprijinul sistematic acordat de Macedonia pentru problemele rrromilor – inclusiv în elaborarea abecedarului, dicţionarului şi gramaticii rrome – ar trebui să fie un model urmat la nivel global.
“Prima piesă pe care am interpretat-o şi care m-a pus pe calea de a fi recunoscută în cele din urmă ca ‘regina cântecului ţigănesc’ a fost difuzată de Radio Skopie şi realizată cu sprijinul acestui post”, a spus ea.
Una dintre problemele cu care se va confrunta Macedonia pe durata deţinerii preşedinţiei Deceniului se referă la cetăţenii – majoritatea rromi – care cer azil în UE.
După ce Bruxelles a formulat recomandări stricte pentru abordarea problemei azilului, în caz contrar intenţionând să ridice regimul fără vize acordat Macedoniei, guvernul a luat o serie de măsuri pentru ocuparea forţei de muncă şi ajutor social. Acestea, împreună cu înăsprirea practicilor UE privind azilul, au produs rezultate.
Potrivit datelor publicate luna trecută de ministerul belgian pentru imigraţie şi azil, numărul solicitanţilor de azil a scăzut la mai puţin de 500 de persoane în acest an, de la 4000 în 2010.
Ajet Osmanovski de la sectorul ONG-urilor din Macedonia a declarat că programul Deceniului nu a realizat deocamdată progrese semnificative. Osmanovski a explicat că planul de acţiune al Deceniului, căruia ţările participante îi acordă multă atenţie, face excepţie.
“Problema este aşa-numita instituţionalizare a Deceniului. În Macedonia există un coordonator naţional şi un departament de implementare. Propun ca acestea două să se unească, deoarece coordonatorul trebuie să aibă sub control toate sectoarele care activează în cadrul acestui proces [al integrării rromilor], de exemplu sub controlul unui vicepremier pentru problemele rromilor”, a declarat Osmanovski pentru SETimes. Osmanovski a spus că preşedinţia Macedoniei nu înseamnă prea multe pentru mulţi dintre rromi, deoarece aceştia nu cunosc obiectivele şi rezultatele Deceniului şi nici nu înţeleg prea bine problemele.
“Există încă mulţi rromi săraci şi discriminaţi al căror nivel de educaţie este scăzut, iar ei vor rezultate acum”, a spus el. Osmanovski a afirmat de asemenea că sectorul ONG-urilor a jucat un rol esenţial în lansarea unor iniţiative de succes destinate prosperităţii rromilor, chiar şi înainte de începerea Deceniului. Printre iniţiative se numără motivarea şi sporirea numărului de studenţi şi absolvenţi rromi ai universităţilor.
“Guvernul macedonean ar trebui să sprijine în continuare aceste iniţiative”, a conchis Osmanovski.