Tur național de meșteșuguri rome

Clujenii care trec în aceste zile prin Piaţa Unirii din Cluj-Napoca vor avea ocazia să viziteze, în premieră, un spaţiu dedicat meşteşugurilor tradiţionale rome şi să afle cum este să fii „mesteşukar” cu ocazia lansării Atelierului Itinerant Romano ButiQ la Cluj-Napoca. Vizitatorii sunt aşteptaţi cu delicii culinare romani, muzici autentice, costume tradiţionale şi multă veselie.

Atelierul Itinerant Romano ButiQ face parte din proiectul Romano Cher – Casa Romilor, implementat la nivel naţional în cinci regiuni, printre care şi regiunea de dezvoltare Nord-Vest. Scopul ultim al proiectului este fondarea unor cooperative menite să confere un potenţial sporit practicării şi perpetuarii meşteşugurilor. La Atelierul Itinerant Romano ButiQ sunt prezenţi meşteşugari din zona Clujului: Cojocna, Poieni, Ceanu Mare, Mociu, Caseiu sau Viişoara. Pe parcursul proiectului vor fi puse bazele a 30 de entităţi de economie socială pe plan local. Până în prezent au fost fondate patru cooperative meşteşugăreşti şi alte 15 sunt în curs de formare. La finalul proiectului se vor pune bazele Uniunii Meşteşugarilor Romi, prima structură asociativă de reprezentare la nivel naţional a intereselor meşteşugarilor romi. Atelierul a pornit într-un tur al ţării, aflându-se în perioada mai-iunie la Cluj-Napoca.

„Scopul atelierului este de a prezenta clujenilor meşteşugurile tradiţionale ale romilor. Meşteşugarii prezenţi în Piaţa Unirii lucrează în comunele din jurul Clujului. Având în vedere că este greu pentru clujeni să îi viziteze la faţa locului, în atelierele lor, ne-am gândit să venim în întâmpinarea acestei curiozităţi şi i-am adus noi în Piaţa Unirii. În felul acesta oamenii au posibilitatea să îi vadă cum lucrează, pot să stea de vorbă cu ei, vizitatorii sunt încurajaţi să stea lângă meşteşugari şi să încerce şi ei meşteşugurile, cum este să lucrezi cu o teslă, cu o scoabă sau cu un ciocan, sau să tai tablă cu foarfeca sau să sculptezi o lingură, lucruri pe care nu le faci în fiecare zi”, declară Mircea Nanca, organizatorul evenimentului.

„Colaborăm cu o croitoreasă de etnie romă din Bucureşti, care ne confecţionează aceste rochii după tipare, practic face parte din portul tradiţional al căldărarilor fusta plisată, este fusta cu şurţ, are aproximativ 11 metri de material, pliurile se fac la o presă cu abur, se poate spăla fără nicio problemă, pliurile rămân la fel”, povesteşte Victor Dulgheru, coordonator producţie.

„Principală în această meserie este nicovala, fusul care are un rol foarte important şi foarfeca, fără de care nu putem lucra”, povesteşte Daniel, un meşter fierar pentru care această meserie reprezintă o sursă de venit „acceptabilă” cum o numeşte el. Având în vedere că preţul unei perechi de cercei se situează între 60 şi 100 de lei, afacerea pare a fi destul de profitabilă.

Obiectele făurite de meşteşugarii romi poartă în ele vibraţia lucrului de mână ce le conferă unicitatea imposibil de regăsit în produsele de serie. Despre meşteşugul împletitului am stat de vorbă cu Mircea, locuitor din zona Dejului, pentru care împletitul a devenit o sursă de rotunjire a venitului, atunci când îi permite timpul: „Lucrez de obicei pentru oamenii care au bani să îmi cumpere obiectele, fie că sunt coşuri din nuiele de răchită, sau suporturi pentru pantofi. Am avut multe comenzi la coşuri pentru rufe, sau chiar dulapuri pentru cărţi. Din Braşov şi Bucureşti vin după ele. E muncă multă şi în alte ţări este răsplătit efortul. Am primit şi 150 de euro pentru un coş. Tatăl meu vitreg m-a învăţat şi din curiozitate a devenit plăcere. Să trăieşti din acest meşteşug nu poţi. Poate să treacă şi un an de zile şi să nu reuşeşti să fii meseriaş. A fi meseriaş înseamnă ca atunci când vine clientul cu o cerere, să poţi să îl serveşti, chiar dacă nu ai mai făcut până atunci respectivul obiect.”, spune meşteşugarul Mircea, sdăugând cu părere de rău, că din muncă ocazională nu se poate trăi. Cu toată marfa pregătită înainte, Mircea Cheresi spune că reuşeşte în nouă ore să împletească două couşuri mari. „Dacă am la cine, le vând. Patru sau cinci lei cer pentru un coş mic, sau 30 de lei pentru modelele mai complicate”, îşi prezintă domnul Mircea tarifele.

Nelipsite din Piaţa Unirii sunt şi atelierele de percuţie sau de fotografie la minut, în porturi tradiţionale romani. Tot din cultura urbană a etniei rome fac parte şi merele pe băţ, prezente şi ele pentru vizitatorii îndrăzneţi. În perioada în care se desfăşoară Zilele Clujului, dar şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania, clujenii pot afla cum se fac cazanele de ţuica şi ibricele de cupru ale caldararilor, lingurile şi platourile făurite din lemn de rudari, hamurile şi potcoavele pentru cai, dar şi obiecte revalorizate, cum ar fi scrumiere de buzunar din alamă, coşuri de picnic din răchită, obiecte de decor din fier forjat sau genţi de piele pentru laptop.

Evenimentul are loc în Piaţa Unirii, din 18 pâna în 24 mai, şi la Lupoaica, pe Bulevardul Eroilor, din 25 mai până în 10 iunie, între orele 16 şi 21.

Leave a Reply

Your email address will not be published.