Doar 10% dintre romi au avut constant un loc de munca in ultimii doi ani si, desi 50% afirma ca lucreaza pe cont propriu, in realitate 90% dintre acestia lucreaza la negru, rezulta din studiul “Situatia romilor in Romania”, prezentat joi de Fundatia Soros si citat de Mediafax. Initiatorii proiectului arata ca structura ocupationala a persoanelor de etnie roma indica in continuare un grad scazut de integrare pe piata muncii, de doar 35,5%.
Alti 36% dintre tiganii chestionati au precizat ca ar dori un loc de munca si 28% au spus ca sunt inactivi.
“Este un nivel scazut al ocuparii in comparatie cu cel national. La nivelul populatiei generale din Romania, rata ocuparii era in 2011 de 58%, iar rata somajului de 7,6%. Ponderea romilor care au un loc de munca stabil este semnificativ mai mica: doar 10% dintre cei intervievati au lucrat permanent in ultimii doi ani, iar 51,5% din esantion declara ca nu au lucrat niciodata in ultimii doi ani. 38% din persoanele ocupate lucreaza ca muncitori necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitori, vanzatori, comercianti), 9% sunt muncitori in agricultura, in timp ce 13% au ocupatii traditionale rome”, se arata in studiu.
Initiatorii studiului afirma ca disponibilitatea respondentilor de a munci continua sa fie semnificativa, 76% dintre cei care nu sunt ocupati spunand ca vor sa inceapa imediat sa lucreze daca primesc o oferta.
Femeile practica in proportie mai mare decat barbatii meseriile traditionale si se regasesc frecvent in ocupatii care presupun ingrijirea persoanelor in dificultate, a copiilor sau in cea de mediator scolar sau sanitar.
Cat priveste tinerii, acestia au un grad mai mic de ocupare pe piata muncii, 20% dintre cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani se declara inactivi, iar 42% spun ca sunt someri.
“Categoria persoanelor care nu desfasoara activitati economice este larga si cuprinde casnici, pensionari, persoane aflate in incapacitate de munca, beneficiari de ajutor social si persoane fara ocupatie/someri. Structura pe genuri a celor neocupati si inactivi arata ca 70% dintre femei se incadreaza in aceasta categorie. (…) Modalitatea principala de cautare a unui loc de munca consta in apelul la rude, prieteni (55%), 46% contacteaza direct angajatorii si doar 1% face demersuri pentru a incepe o activitate pe cont propriu”, se mai arata in studiu.
Initiatorii studiului spun ca nivelul scazut de educatie face parte din cercul vicios al saraciei si al dependentei care cuprinde lipsa de acces gratuit la serviciile de sanatate, locuire in conditii improprii si discriminare.
De altfel, studiul arata ca doi din zece copii tigani nu merg la scoala, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar 25% dintre adultii de peste 16 ani declara ca nu stiu sa scrie si sa citeasca.
“Femeile sunt intr-o mai mare masura afectate de analfabetism, existand o diferenta de 10% intre ele si barbati in ceea ce priveste capacitatea declarata de a scrie si a citi. Grupa de varsta cu cele mai multe persoane care declara ca nu stiu sa scrie si sa citeasca sunt cei intre 25 si 34 de ani (29%), urmati de cei intre 35 si 44 de ani (23%). 70% dintre cei care declara ca nu stiu sa scrie si sa citeasca provin din mediul rural”, rezulta din studiu.
De altfel, 23% din populatia de etnie roma cuprinsa in studiu nu au absolvit nicio scoala, 26% au terminat primele patru clase si 34% doar gimnaziul.
In ceea ce priveste dimensiunea fenomenului de migratie a populatiei rome, din totalul celor chestionati, 75% declara ca nu au efectuat nicio deplasare in strainatate.
Intrebati daca intentioneaza sa se deplaseze in afara tarii in urmatorul an, 69% dintre cei intervievati au raspuns negativ si 27% afirmativ.
“Munca este principala motivatie a deplasarii, ceea ce indica faptul ca migratia romilor este una economica, marcata de lipsa resurselor si de efortul cautarii acestora in afara granitelor. Aproape 65% dintre cei plecati au varste cuprinse intre 18 si 39 de ani. Proportia celor de peste 50 de ani este redusa, iar migrantii de peste 60 de ani sunt mai degraba exceptii”, rezulta din studiu.
Trei sferturi dintre tiganii care au experienta deplasarii in strainatate au revenit acasa dupa sase luni sau mai putin, iar majoritatea a locuit mai putin de trei luni in strainatate, date care, in opinia realizatorilor studiului, indica mai degraba un comportament de migratie bazat pe plecari si reintoarceri frecvente, decat pe stagii lungi de sedere in strainatate.
Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.100 de subiecti, auto-identificati, provenind atat din comunitati compacte, cat si din cele disipate, marja de eroare a sondajului fiind de +/- 2,7%, la un nivel de incredere de 95%.