Month: September 2012

De ce este nevoie de Alexandru Diamant?

Opinii
După „retragerea forţată” a lui Diamant, romii vâlceni nu mai au nicio protecţie! Nu mai există niciun lider autorizat, nimeni nu le mai reprezintă interesele romilor discriminaţi. Diamant, cu toate greşelile lui, a fost un lider autentic, un rom care şi-a depăşit cu mult condiţia, un om care a reuşit să rezolve pe cale amiabilă multe probleme şi conflicte ale comunităţii rome din Vâlcea şi nu numai. Degeaba au încercat alţii să-i ia locul, s-au dovedit diar nişte nevrednici, nebăgaţi în seamă de nicio autoritate locală. Romii nu mai au nicio şansă să-şi prezinte problemele sau chiar succesele. Nu mai au acces la mass-media, lucru pe care Diamant îl asigura benevol şi non-stop. Astfel, romii sunt defavorizaţi şi tot mai mulţi dintre ei îl regretă pe Diamant şi abia aşteaptă reîntoarcerea

Francezii, rasiştii Europei!

Dezvaluiri
Francezii ne umilesc din nou. Iar s-au pus cu forţa pe romii din România. Le dărâmă taberele, îi arestează, îi expulzează în România, încălcând toate normele Uniunii Europene, cele privind libera circulaţie. Şi culmea, actualul preşedinte francez este un socialist care condamna acţiunile înaintaşului său, Sarkozy. Şi culmea ruşinii, alt mare socialist, premierul român Ponta, tace şi înghite! Ruşine! Singurul care a protestat şi i-a sprijinit pe romi a fost tocmai „suspendatul” Băsescu! Francezii sunt cei mai rasişti din lume şi Uniunea Europeană TACE! De ce?
Primarul unui oraş din ROMÂNIA vrea SĂ SCOATĂ ROMII AFARĂ din localitate. Pentru moment i-a mutat într-o zonă contaminată

Primarul unui oraş din ROMÂNIA vrea SĂ SCOATĂ ROMII AFARĂ din localitate. Pentru moment i-a mutat într-o zonă contaminată

Romii in imagini, Social
Sancţionat pentru discriminare de CNCD şi somat să dispună măsurile pentru decontaminarea spaţiilor din incinta Cuprom în care a mutat aproape 110 familii de romi, primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş plănuieşte să rezolve problema, mutând cu totul din oraş cele peste 400 de persoane cazate înainte de alegerile locale în spaţiile fostului combinat. Şi nu doar pe ei, ci şi pe cei din blocurile sociale din strada Horea, imobile în jurul cărora anul trecut a fost construit un zid de beton, înalt de aproape doi metri pe care acum primarul vrea să îl dărâme. Aici ar uma să fie locuinţe de serviciu pentru personal medical, din învăţământ sau familii tinere, spune primarul. "Toţi cei care locuiesc în blocurile sociale şi nu-şi plătesc chiriile şi au restanţe, anul viitor vor fi mutaţi într-
Ziua naţională a romilor, prilej de negociat căsătorii

Ziua naţională a romilor, prilej de negociat căsătorii

Eveniment, Romii in imagini
Aproximativ 2000 de romi din toată ţara s-au strâns sâmbătă pe platoul din comuna Costeşti pentru a sărbători ziua naţională a romilor. Cu acest prilej, conform tradiţiei, au fost negociate căsătorii şi etalate ultimele achiziţii de bunuri şi autoturisme. Fiecare comunitate a avut un perimetru în care şi-a instalat corturile, bucătăria şi unde au fost prezentate preparatele culinare specifice zonei din care provin, potrivit Agerpres. Reprezentanţi ai romilor au vorbit şi despre discriminarea care se face în prezent vizavi de această etnie în problema integrării pe piaţa muncii, dar şi de problemele pe care le au în statele comunitare. În acest context, atât împăratul Iulian, cât şi regele Cioabă au criticat expulzările familiilor de romi din diferite state europene. Romii din România
Peste 3.000 de romi sărbătoresc la Costeşti Ziua Naţională a Romilor, de Sfânta Maria Mică

Peste 3.000 de romi sărbătoresc la Costeşti Ziua Naţională a Romilor, de Sfânta Maria Mică

Actualitate, Romii in imagini
Peste 3.000 de romi din toată ţara au venit, sâmbătă, la Costeşti, judeţul Vâlcea, pentru a sărbători Ziua Naţională a Romilor, o manifestare devenită tradiţie de peste două decenii de Sfânta Maria Mică. Sărbătoarea a început la Mănăstirea Bistriţa cu o slujbă religioasă şi cu rugăciuni la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul pentru a le fi iertate păcatele. După rugăciunea şi slujba religioasă de la mănăstire, romii căldărari, argintari şi gaborii care sărbătoresc ziua de Sfânta Maria Mică au mers în poiana din Costeşti, judeţul Vâlcea, unde şi-au etalat bogăţiile: maşini de lux, salbe de aur, inele, ghiuluri şi lanţuri din metale preţioase, şi au întins o masă mare cu bucate alese: sarmăluţe, cârnaţi la ceaun, friptură la proţap, dar şi cu vin, ţuică şi fructe. La petrecere au sosit

8 septembrie, Ziua romilor sau nu?

Actualitate
S-a tot spus că ziua de 8 septembrie este marea sărbătoare a romilor din întreaga ţară, care se adună la Costeşti. Aiurea! De fapt, acolo au acces doar liderii lor, cei bogaţi şi plini de aur. Acolo se bea, se mănâncă, se pun de nunţi pe galbeni etc. De fapt, marea majoritate a romilor săraci nu au acces pe platoul de la Costeşti. Ca la români, şi la romi: cei mari chefuiesc şi o duc bine, cei simpli rabdă şi abia îşi duc zilele.  8 septembrie nu-i decât o manifestare a opulenţei, nu-i o sărbătoare a romilor.

Promisiuni neonorate

Actualitate
A trecut o campanie electorală locală şi un referendum. Aleşii neamului au venit (rar) şi pe la romi, cu ceva făină, zahăr şi pliante. Şefii romilor au fost mai norocoşi. Au fost invitaţi la mese comune; ba la Mary, ba la Supca, fie de Gutău, fie de Cîlea sau Frâncu. Pentru voturi, romilor li s-au promis multe şi bune. Alegerile au trecut, referendumul de asemenea, iar romii au rămas la fel: tot amărâţi, tot ignoraţi. Ca de obicei, au fost minţiţi şi tot ca de obicei, au crezut! Până când?

Cearta continuă la Vâlcea

Actualitate
Un nou pretext pentru aşa-zişii lideri romi locali să se „încaiere”.  Ziua Internaţională a Romilor de pretutindeni a fost un asemenea prilej. Acum, cu ocazia Sfintei Maria, cea mică, 8 septembrie, aceiaşi „lideri” nerecunoscuţi de nimeni, se încaieră pe nişte produse alimentare, imaginare, pe care, cică autorităţile vâlcene le-ar da. Au făcut tot felul de memorii, adrese etc... Unii au pretins de la primarul Frâncu să le dea corturi, salam, mici, bere, porci şi berbeci, de parcă Primăria Râmnicului ar avea vreo legătură cu evenimentele de la Costeşti. În marea lor prostie şi fudulie, în loc să se gândească la viaţa amărâtă a semenilor lor, ei nu ştiu decât să-şi umple burţile greţoase. Se vede ca la Râmnicu Vâlcea, după retragerea forţată a lui Alexandru Diamant, nimeni nu-i mai reprezi
34 de romi din România, arestaţi în Canada

34 de romi din România, arestaţi în Canada

Mapamond, Uncategorized
Un grup infracţional format din 34 de romi din România a fost arestat de către poliţia din Ontario, Canada. Romii furau şi escrocau serviciile canadiene de asistenţă socială, transmite b1.ro. Împotriva romilor arestaţi au fost emise 263 de acuzaţii penale. Grupului recruta romi din România pentru a fi duşi în Ontario, unde începeau să fure şi să înşele sistemul de asistenţă socială. Poliţiştii au descoperit alţi 400 de romi care aveau legături cu grupuri interlope din Canada. „Totul a pornit de la o singura familie, care i-a atras pe ceilalţi. Aceasta îi aduceau în Canada, unde solicitau statut de refugiat", a declarat un reprezentant al Poliţiei canadiene. Ţintele hoţilor erau magazinele de bijuterii, magazinele de îmbrăcăminte şi chiar oamenii în vârstă Acelaşi grup s-a ocupa
Tânără romă masterandă la Sorbona: „Nu trebuie să ne fie frică să visăm la lucruri mari doar pentru că suntem romi“

Tânără romă masterandă la Sorbona: „Nu trebuie să ne fie frică să visăm la lucruri mari doar pentru că suntem romi“

Dezvaluiri, Romii in imagini
Vârstă: 22. Mama: femeie de serviciu. Tatăl: şofer. Etnie: romă. Studii: în prezent, masterand la Sorbona. Anina Ciuciu a povestit într-un interviu pentru RL cum a devenit masterandă în drept la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, după ce a plecat din România la 7 ani şi a trăit, câţiva ani, prin adăposturi sociale. RL: De ce s-au hotărât ai tăi să plece din ţară? Anina Ciuciu: Am plecat din România în 1997, când eu aveam şapte ani. Noi suntem din oraşul Craiova, acolo m-am născut, acolo am fost la grădiniţă. Condiţiile de viaţă erau foarte dificile, mai ales că suntem romi. Era însă foarte dificil pentru părinţii mei să-şi găsească o slujbă şi să trăiască în condiţii umane. Am crezut şi credem în continuare că Franţa este ţara drepturilor omului şi am venit pentru