Pentru două treimi dintre francezi, ţiganii sunt “un grup aparte”, dacă dăm crezare unui sondaj al Comisiei naţionale consultative pentru drepturile omului, scrie cotidianul francez Liberation. Jurnaliştii au vrut să descifreze ce înseamnă “un grup aparte” şi au demontat câteva clişee legate de ţigani, printre care stilul de viaţă şi faptul că fură.
Clişeul 1: Sunt nomazi prin natura lor
“Nu există romi sau ţigani nomazi. Deloc”, susţine antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom. “Există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare, legat de munca lor: feronerie, muzică … Dar imensa majoritate este sedentară”, explică el.
“În anii ’30, Uniunea Sovietică le-a interzis meşteşugarilor romi şi familiilor acestora să călătorească prin ţară pentru a-şi căuta de muncă. Autorităţile sovietice au recurs la denumirea de nomazi pentru a putea justifica represiunile la care era supusă această categorie de romi. În anii ’90, această etichetă a fost retrasă în toată Europa centrală şi de est”, susţinea sociologul Nicolae Gheorghe într-o revistă publicată în 2010.
Clişeul 2: Invadează Europa
În Europa există între 10 şi 12 milioane de romi, dintre care şase milioane în cadrul UE. Mulţi dintre ei sunt români (între 500.000 şi 2,5 milioane) şi bulgari (aproximativ 700.000).
În Franţa, numărul romilor “imigranţi” ar fi de 15.000, dintre care jumătate copii, potrivit mai multor estimări, din nou români sau bulgari în marea lor majoritate. Asta în ciuda politicilor de expulzare. Aşadar, ar putea fi vorba despre aceleaşi grupuri care vin şi pleacă prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu de un “rezervor inepuizabil”, aşa cum susţine Frontul Naţional.
Clişeul 3: Trăiesc în tabere
Modul lor de viaţă este rezultatul sărăciei în care trăiesc. “Mulţi romi trăiesc în condiţii mai mult decât normale, în apartamente, case dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte”, subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru drepturile omului şi cofondatorul Romeurope.
“Romii au o cultură familială puternică, dar nu mai puternică decât imigranţii chinezi sau africani, fără ca în cazul acestora din urmă să se vorbească despre clanuri”, mai arată Salemkour.
Clişeul 4: Fură găini
Ministerul francez de Interne a publicat, în iulie 2010, un raport ce arăta o creştere impresionantă a numrărului de delincvenţe în rândul romilor de origine română.
Aceasta, ar fi, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile. Românii şi bulgarii, cetăţeni europeni din 2007, fac obiectul, până în decembrie 2013, al unor “măsuri tranzitorii” care, de fapt, îi exclud de pe piaţa muncii. Familiile de romi nu sunt văzute bine de societate, drept urmare imigranţii se constituie în tabere şi dezvoltă o economie paralelă în care coexistă cerşetoria, munca la negru dar şi vânzarea de fier vechi sau furtul.
Clişeul 5: Nu vor să vorbească limba franceză
De regulă, ţiganii emigranţi cunosc două limbi: limba romani şi limba din ţara de origine. Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării. Aceeaşi dificultate este întâmpinată şi de părinţi, care sunt în general ajutaţi să înveţe franceza de asociaţii.