Day: January 27, 2013

Avem 1.300 de castele, conace si palate. Cum am ajuns sa distrugem potentialul turistic urias

Avem 1.300 de castele, conace si palate. Cum am ajuns sa distrugem potentialul turistic urias

Actualitate, Romii in imagini
Avem un potential turistic urias, de care ne batem joc cu succes. In timp ce italienii, francezii, croatii si ungurii scot bani buni din ce le-au lasat stramosii, noi ne uitam cu mainile in san, la cladirile si fortaretele medievale ajunse in anonimat. Desi Romania are o mostenire de peste 1.300 de castele, conace si palate cele mai multe dintre aceste bijuterii arhitectonice au cazut prada nepasarii sau localnicilor care au furat tot ce se putea din ele. Castelul Guthman-Valenta din Hoghiz arata acum mai mult a camp de lupta. Greu de imaginat ca aici, in urma cu 400 de ani, a trait unul dintre cei mai bogati negostori ai Transilvaniei. De-a lungul timpului, castelul a avut diferiti stapan i-de la nobili la oameni care l-au lasat gaj la banci ca sa isi acopere creditele. Acum locuiesc...
Adi Minune: “Bărbatul are voie să înșele, femeia nu! La țigani nu e ca la voi, românii!”

Adi Minune: “Bărbatul are voie să înșele, femeia nu! La țigani nu e ca la voi, românii!”

Actualitate, Romii in imagini
Nu e nicio minune că bărbații calcă strâmb, spune manelistul Adi Minune. Cântărețul de manele recunoaște că nici el nu e ușă de biserică și nu poate fi da exemplu, însă nu uită să-și ridice în slăvi soția. "Bărbații înșală de curiozitate. Ca orice bărbat, am călcat și eu strâmb. A avea o aventură de o noapte, nu înseamnă că-ți neglijezi familia. Soția mea face cât 30 de bărbați la un loc, își protejează foarte bine copiii, nu le lipsește nimic. Bărbatul are voie să înșele, femeia nu! Bărbatul își pune pălăria pe cap, dar o femeie nu mai are viață niciodată după ce a înșelat. Eu dacă intru într-o încăpere cu soția mea nu o arată nimeni cu degetul. Nu cred că s-ar întâmpla ca soția mea să mă înșele. Este imposibilă situația asta!  Ce credeți că la noi, țiganii, e ca la voi, românii? La no
Spitalul de nebuni (puşcăriile)

Spitalul de nebuni (puşcăriile)

Dezvaluiri
Existenţa oamenilor este justificată prin reflexiunea amară la un tribunal al amărăciunii. Vom fi judecaţi cu toţii, mai ales cei amărâţi. Numai îmbătându-ne cu propriile noastre păcate putem purta povara vieţii. Timpul este crucea pe care ne răstignim plictiseala. Defapt, puşcăria nu este puşcărie, ci sanatoriu de nebuni, în care niciun deţinut nu se respectă pe sine, iar boschetarii şi bulangiii sunt catalogaţi ca „oameni de frunte”. Paturile şi saltelele din camere sunt parcă din al doilea Război Mondial, cu păduchi şi ploşnite. Aglomeraţia din camere este de nedescris, cu câte două persoane într-un pat care fac cu schimbul, unul doarme ziua şi altul noaptea.  Familiile deţinuţilor sunt sărace sau foarte sărace şi fac eforturi mari ca să le aducă câte ceva de mâncare. Cum aş putea să d