Copiii romi, o resursă de viitor pe care UE o vrea pregătită

Mai educați, sănătoși, aşezaţi pe la casele lor de unde să plece în fiecare dimineaîă la lucru. Așa îi vede Europa pe romii de pe continent. Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în 9-10 decembrie, la Bruxelles, primul instrument juridic al UE pentru integrarea romilor. “Minoritatea roma generează o mare resursă de viitor. Ei au, în medie, 5-6 copii pe familie si, dacă ne ocupăm de ei, daca îi educam și-i crestem bine, ei devin o resursa importantă pentru societate”, spune Adrian Mirescu, expert pentru minoritatea roma în cadrul Instituției Prefectului Timiș.

“Recomandarea cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în Statele Membre” vizează 4 mari domenii: accesul la educație, la locuri de muncă, la servicii de sănătate si la locuințe. Pentru realizarea actiunilor vizate, în recomandare se solicită statelor membre să aloce pentru integrarea romilor nu numai fonduri ale UE, ci și fonduri naționale și din sectorul terțiar. Pentru a asigura realizarea unor proiecte mai eficace și mai bine orientate, Comisia a solicitat statelor membre să înființeze puncte de contact nationale care să ajute la planificarea utilizării fondurilor destinate romilor în statele membre, implicând si autoritățile locale si regionale. Cu o populaţie estimată între 10 și 12 milioane în Europa – aproape 6 milioane trăind în UE – romii sunt cea mai mare minoritate etnică de pe continent.

O prăpastie de umplut

Însă, între planuri și realitatea romanească e o mare prăpastie. Conform Institutului Național de Statistică, în județul Timiș traiesc aproximativ 14.500 de romi, dar “numărul lor e mai mare, din simplul motiv că nu toți vor să se declare ca romi”, spune Adrian Mirescu. “Conform strategiei privind minoritatea roma, ar trebui să existe experți romi la nivelul primăriilor, dar în realitate nu există. De asemenea, mediatorii sanitari și mediatorii școlari ar fi de un real sprijin în rezolvarea problememlor pe care le are comunitatea roma, dar și acestia sunt extrem de puțini. La nivelul județului Timiș mai sunt doar 2 mediatori sanitari, la Maguri sși Lugoj, cu care lucrăm foarte bine si sunt foarte importanți, de aceea îi și exploatam la maximum, pentru ca sunt singurii la fața locului. Sanătătea e un aspect foarte important în comunitatile de romi, iar Prefectura Timiș a trimis primăriilor din județ mai multe solicitări de angajare a acestor mediatori sanitari. Mediatorii sanitari sunt plătiți de Ministerul Sănătătii, deci nu împovărează bugetul unei autorități publice locale, dimpotrivă, fac un serviciu imens prin rezolvarea diverselor probleme pe care le au romii”, mai spune Adrian Mirescu. De asemenea, în Timiș, există 5 mediatori școlari activi și încă 5 care urmează să lucreze în Timișoara, Sânnicolau si Jimbolia. “Toti aceşti experți sunt femei din comunitatea roma, al căror rol este de a acoperi diferența culturală dintre comunitatea lor și autoritati“, spun specialiști. “În ceea ce privește educația, pot să vă spun că în Timiș a existat o campanie a Partidei Romilor Pro Europa, campanie în cadrul căreia au fost generate 120 de locuri în clasele de liceu pentru comunitatea roma. Practic, în diferite clase de liceu din tot județul au fost suplimentate cate două locuri pentru acești elevi, iar din 120, 60 au si început cursurile în aceasta toamna, după ce a avut loc o ședință pulbică pe această tema. Locurile au fost repartizate în funcție de merit și trebuie să vă spun că foarte mulți liceeni romi s-au arătat interesați de domeniile filologie și limbi străine și mai puțin de cele tehnice”, explică Adrian Mirescu.

Economia socială – soluție la îndemâna primarilor

“În ceea ce privește locurile de muncă, e încă dificil pentru adulții romi nepregatiți. Lipsa educației le restrânge accesul la angajare și mai există încă reticențe din partea angajatorilor în ceea ce privește această comunitate. Soluția pentru ei ar fi economia socială. Se vor lansa fonduri pe POSDRU, ce vor permite înființarea de intreprinderi sociale la nivelul unor comunități. Cu alte cuvinte, o comunitate locală identifica anumite nevoi la nivel local – cum ar fi, de exemplu problema gunoiului – și o rezolva printr-o firmă de salubritate în care oferă locuri de muncă acestor persoane, rezolvand astfel pe de o parte locurile de munca pentru romi si nevoile comunitatii locale de servicii de salubrizare, pe de altă parte. Din nou, rolul esential aici il au autoritățile publice locale, primariile”, mai spune expertul timișorean. Nici locuințele comunităților de romi nu reprezinta un subiect ușor. Probleme mari în ce priveste locuințele există în Timișoara la nivelul cartierului Kuncz, unde peste 800 de familii de romi nu au acte de proprietate pe casele în care locuiesc, iar acest aspect trebuie rezolvat curand. “Sunt case vechi de peste 50 de ani, din zidărie, și le-am propus romilor de acolo sa iși facă ei un consiliu de cartier al cărui coordonator să ii reprezinte în raport cu primaria pe aceste aspecte. E greu, e un demers dificil, pentru că s-a creat o dependenţă de ONG-uri și e greu să îi facem acum pe romi să își rezolve siguri problemele. Oricum, cred că toată comunitatea de romi e mai matură decât credem noi, doar că este un segment foarte sărac, care a avut acces restrâns la educaţie, ceea ce a avut urmări”, afirmă Adrian Mirescu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.