Franţa are, probabil, cea mai severă politică din Europa faţă în privinţa emigranţilor de etine romă: majoritatea trăiesc în tabere care sunt demolate constant de poliţie, pe care ei şi le recontruiec la fel de constant. Cu toate că în fiecare an mii de romi sunt deportaţi, numărul acestora în Franţa rămâne în medie acelaşi, scrie BBC.
Alex şi prietenul său Rabu, veniţi din România, asemenea majorităţii celor peste 20.000 de romi din Franţa, îşi câştigă existenţa căutând prin gunoaie. În fiecare dimineaţă pornesc înainte de trecerea maşinilor de gunoi şi caută fier, pe care îl vând cu 10 cenţi kilogramul. Într-o săptămână bună câştigă 50 de euro, mai mult decât ar câştiga în România. Să-şi găsească un loc de muncă este apoape imposibil. La fel ca majoritatea tinerilor romi, nu au mers la şcoală în Franţa, ceea ce este un dezavantaj. Mulţi dintre adolescenţi ar vrea să înveţe, dar se confruntă cu obstacole serioase, scrie BBC.
“Majoritatea copiilor romi nu intră în belele”
De multe ori şcolile îi resping pe romi pentru că autorităţile locale nu vor să îi recunoască drept rezidenţi, iar fără rezidenţă oficială nu sunt îndreptăţiţi la niciun fel de asistenţă socială, în afara asistenţei medicale de bază, şi aceasta acordându-li-se cu greu uneori, menţionează militantul Francois Loret.
În replică, oficialităţile susţin că se confruntă cu o problemă care le depăşeşte capacităţile limitate. “Este o problemă care ar trebui tratată la nivel internaţional şi nu local”, afirmă Marc Nectar, responsabil pentru politica faţă de romi în Val-de-Marne, lângă Paris.
Guillaume Lardanchet, de la organizaţia Hors La Rue, din Montreuil, care îi ajută pe copiii de imigranţi cu probleme, admite că tinerii romi sunt implicaţi uneori în infracţionalitate, ceea ce nu este deloc surprinzător având în vedere că stau mai mult pe străzi decât în şcoli, dar problema este frecvent exagerată, în opinia sa.
Cifrele poliţiei arată faptul că 200-300 de copii din tabere sunt implicaţi în activităţi infracţionale în întreaga Franţă, dintr-un total de 6.000. “Marea majoritate a copiilor romi nu intră în belele”, spune Lardanchet.
Ciclul de evacuări şi deportări
Pe de altă parte, consemnează BBC, există destule voci care consideră că perspectivele imigranţilor romi din Franţa s-ar putea îmbunătăţi după încheierea “regimului de tranziţie” care a restricţionat accesul cetăţenilor români şi bulgari la locuri de muncă în ţări ale UE. De la 1 ianuarie, aceştia nu mai au nevoie de un permis de şedere pentru a putea lucra în Franţa, însă politicile care întreţin ciclul de evacuări şi deportări au rămas, remarcă jurnaliştii britanici.
Începând din anii ’90, sute de mii de romi, în majoritate din România şi Bulgaria, s-au mutat în Europa Occidentală, iar percepuţia generală este că sunt cerşetori şi hoţi, de aceea sunt rareori bineveniţi, comentează jurnaşiştii britanici. Potrivit BBC, în Franţa, romi sunt expuşi unor presiuni particulare, taberele lor ilegale fiind distruse sistematic de autorităţi.
11.000 de romi români, deportaţi din Franţa în 2013
Confom Centrului European pentru Drepturile Romilor (ERRC), 19.300 de romi au fost evacuaţi anul trecut din taberele lor pe întreg teritoriul Franţei, cifra fiind dublă faţă de cea din 2012.
“Nu ştiu dinainte dacă vor fi evacuaţi”, a declarat Gabriela Hrabanova, reprezentantă a Reţelei Ergo de organizaţii ale romilor europeni.
În ţările lor de origine, romii se confruntă pe scară largă cu discriminarea, dar cel puţin sunt lăsaţi să se stabilească într-un loc. “Evacuările sunt foarte rare în Europa de Est”, a explicat ficialul ERRC.
Mulţi dintre romii ajung să fie deportaţi: aproape 11.000 de cetăţeni români au fost deportaţi din Franţa anul trecut, mai mult decât orice alt grup de imigranţi.
“Destinul lor este să se întoarcă în România”
Calitatea de cetăţean al Uniunii Europene (UE) nu le oferă prea multă protecţie, având în vedere că legislaţia Uniunii permite statelor membre să-i expulzeze pe acei indivizi despre care se consideră că reprezintă o povară pentru sistemul lor social, comentează BBC, care aminţeşte că în septembrie 2013, ministrul francez de interne, Manuel Valls, a spus că romii au “un mod de viaţă diferit” de cel al francezilor şi că “destinul lor este să se întoarcă în România sau Bulgaria”.
Philippe Goosens, de la Asociaţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului (AEPADO), a subliniat că Franţa este singura ţară din UE care are o asemenea “politică de respingere”.
“Sunt menţinuţi într-un stil de viaţă nomad”
Cu toate acestea oficialii francezi neagă informaţia că ar avea în vizor un grup etnic anume. Guvernul francez insistă chiar că nu face nimic altceva decât să aplice legea, iar taberele ilegale de romi sunt distruse la ordinul judecătorilor.
Imediat însă ce poliţia desfiinţează o tabără, romii construiesc alta, undeva în apropiere. “Trăiesc în condiţii din ce în ce mai precare, ceea ce îi împiedică să se integreze în comunitatea locală. Sunt menţinuţi într-un stil de viaţă nomad pe care nu şi l-au ales”, a explicat etnologul Martin Olivera.