Sânge albastru în apărarea ţiganilor

Născut în cartierele bogate, educat într-o şcoală englezească, student la drept, nimic nu-l predestina pe Louis de Matignon Gouyon la preşedinţia unei asociaţii de apărare a culturii ţigăneşti. Şi totuşi, acest nepot de marchiz a aderat cauza şi ideologia acestui popor migrator(“gens du voyage”, denumire folosită pentru ţiganii francezi). La 20 de ani, Louis de Gouyon Matignon se prezintă ca fiind avocatul cauzei ţiganilor. În timp ce intră în al treilea an al facultăţii de Drept. Şi tocmai şi-a petrecut vara pe post de asistent parlamentar al senatorului UMP [de dreapta] Pierre Hérisson, preşedintele comisiei naţionale consultative a poporului migrator. Cea de-a o suta aniversare a carnetului de circulaţie [obligatoriu pentru persoanele în vârstă de mai mult de 16 ani fără adăpost fix de peste 6 luni], în iulie, a oferit ţiganofililor ocazia de a se exprima  în mass-media. Iniţial, carnetul a fost creat “în scopuri de recensământ” al persoanelor cu un stil de viaţă itinerant din Franţa, explică Louis de Gouyon Matignon. Dar potrivit acestuia, înseamnă de asemenea “crearea unui paşaport intern” pentru cei 350 000 la 500 000 de “Manouches”, romi care trăiesc în Franţa. Documentul îi obligă să se prezinte la fiecare trei luni într-un comisariat francez, pentru a preciza, printre altele, comuna lor de reşedinţă. Pierre Hérisson a depus un proiect de lege care “să pună capăt discriminărilor”, prin eliminarea obligaţiei carnetului la care este supus poporul călător de la vârsta de 16 ani. Tânărul avocat, optimist cu privire la adoptarea textului, încredinţează totuşi că este “cam singur” în lupta lui. În ciuda apelurilor sale la manifestaţii cu ocazia aniversării carnetului de circulaţie, prietenii lui nu au ieşit în stradă. “Cei din poporul migrator nu sunt foarte politizaţi, regretă Louis. S-au săturat să fie stigmatizaţi, dar nu se luptă”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.