În doar câteva zile, Mântuitorul Hristos face experienţa extremelor. După ce este întâmpinat la intrarea în Ierusalim cu entuziasm, scurt timp după aceea ajunge să îşi poarte Crucea de străzi în mijlocul unei ostilităţi manifeste.
Or, ceea ce ne poate învăţa Hristos este tocmai smerenia, acceptarea celor slabe de dragul celor tari, a căderii de dragul ridicării. Mai mult, Cel care, în drum spre Înviere, trece prin umilinţe, injurii, acuzaţii false, fiind abandonat de cei mai apropiaţi, ar avea toate motivele să se scârbească de umanitate. Faptul că nu cedează probează natura Sa divină. Pentru că doar Creatorul este capabil de atâta iertare. Asemeni unui părinte care, cunoscându-şi copilul, speră până la capăt în îndreptarea lui. Iubirea extremă depăşeşte orice extremă.