A descinde la marginea unei localităţi din România înseamnă, cu rare excepţii, a te confrunta cu experienţa marginalităţii. La fel se întâmplă şi în cazul localităţilor din judeţul Covasna. Ca fenomen colectiv, cea mai dramatică experienţă a marginalităţii aparţine comunităţilor de romi – recunoscută de altfel drept cea mai marginalizată comunitate etnică din Europa. Componenta cea mai importantă care distinge romii de restul populaţiei este modul de viaţă – începând cu locuinţele şi îmbrăcămintea şi sfârşind cu modul de obţinere a resurselor necesare existenţei. Populaţia majoritară manifestă o atitudine negativă nu faţă de romi ca etnie, ci faţă de modul lor de viaţă. Aşadar, dacă vrem să mergem împreună cu romii spre Europa, atunci trebuie să-i ajutăm să schimbe componentele negative din modul lor de viaţă. O incursiune în istoria acestei etnii relevă faptul că problemele cu care se confruntă astăzi romii nu sunt de natură etnică, ci au rădăcini adânci şi sunt de natură socială. Prin urmare, romii nu sunt singurii responsabili de situaţia de sărăcie şi marginalizare în care trăiesc – majoritatea a fost şi este responsabilă de emanciparea şi integrarea lor socială. Aceasta este şi ideea pe care sunt construite toate proiecte europene destinate romilor, inclusiv o recentă Întâlnire internaţională care s-a desfăşurat în judeţul Covasna.
