O clădire problemă din Berlin a devenit, între timp, un model de integrare a romilor (şi nu numai). Iniţiatorul proiectului spune că importantă este combaterea sărăciei imigranţilor, nu a oamenilor.
În Germania, imigranţii est-europeni şi centrele de consiliere a acestora se află deopotrivă în centrul atenţiei, cu precădere după deschiderea pieţei muncii din UE pentru muncitorii din România şi Bulgaria. Dezbaterea s-a tensionat odată cu poziţia exprimată de CSU, conform căreia afluxul de imigranţi din România şi Bulgaria ar putea afecta sistemele sociale din Germania. Creştin-socialii au cerut, în context, înăsprirea legilor privind condiţiile de acordare a ajutorului social. Fapt este că 70 la sută dintre românii şi bulgarii veniţi în Germania în ultimii ani figurează ca angajaţi. Însă, simultan, trăieşte în Republica Federală şi o altă categorie de imigranţi din ambele state, numiţi, sugestiv, “imigranţi ai sărăciei”. Este vorba despre minoritatea romilor, despre care se spune că ar fi discriminaţi în societăţile din care provin, ceea ce îi împiedică să aibă acces la educaţie. Aceştia sunt, aşadar, oamenii la care se referă avertismentele CSU. În ce măsură sunt romii îndreptăţiţi să primească ajutor social, vor stabili tribunalele. Sau, după caz, chiar Curtea Europeană de Justiţie.