“O să am soţie, îmi va spăla ciorapii, va pregăti bucate, mă va spăla”, spune un băiet de 13 ani pe nume Nichita.
Şi dacă nu toţi romii ştiu carte, la dans sunt printre primii. Iar cele mai multe femei sunt iscusite în taina ghicitului.
Îşi găsesc cu greu un loc de muncă, sunt discriminaţi şi sunt marginalizaţi, iar de multe ori sunt consideraţi hoţi. Vorbim despre atitudinea faţă de romii din ţara noastră. Puţini dintre noi cunosc însătradiţiile ridicate la rang de lege de această etnie.
Pe un deal din oraşul Soroca, 4 000 de oameni îşi duc traiul pe o suprafaţă de zece hectare. De secole, sunt alături de noi, dar întotdeauna s-au condus de reguli aparte. Reguli vechi de sute de ani, dar care sunt păstrate cu sfinţenie în societatea lor patriarhală.
“Bărbatul în casă asta-i stăpân şi sfat, şi milă, şi dragoste”, spune Coroniţa Preda
Pe romi îi deosebeşti uşor şi după port. La ei, femeile sunt obligate să îmbrace doar fuste, care să nu fie mai scurte de genunchi: “La noi când umblă în pantaloni e tare mare ruşine, se vede tot, bucile, se văd pulpile. Şi nu-i frumos”.
În societatea romilor, bărbatul şi femeia au roluri bine definite. Bărbatul este cel care aduce bani acasă, iar femeia are grijă de gospodărie.
“Asta-i foarte mare ruşine ca soţia să fie la un nivel cu bărbatul. Iar să strige la un bărbat, să-i dea indicaţii bărbatului asta-i o foarte mare ruşine”, explică Mihai Cerari.
La romi, cartea nu este o prioritate. De multe ori, copiii se duc în clasa întâi la 9–11 ani. Silvia Şilova, directorul liceului “Aleksandr Puşkin”: “Avem 42 de elevi de etnie romă. Este de aproximativ patru ori mai puţin decât în anul 2010”.