13 parlamentari germani şi 8 reprezentanţi ai Guvernului Norvegiei au vizitat clădirea viitorului Muzeu Culturii Romilor din București (Drumul Săbăreni 101-125) și comunitatea în care acesta este amplasat, pentru o mai bună informare cu privire la soluțiile pe care aceștia le pot culege din experiențele și epistemologia romă.
Oficialii din cele două state s-au arătat interesaţi de o retrospectivă a ultimilor 18 ani, din perspectiva schimbărilor înregistrate în viaţa comunităţilor de romi din România, mai ales în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor generale de trăi. Oficialii prezenţi la dezbateri au sugerat că perioada de aproape 20 de ani nu a fost aleasă întâmplător, ci a fost considerată începând cu anul 1996, momentul de început al investiţiilor europene dedicate incluziunii sociale a romilor.Oficiali germani si norvegieni la viitorul Muzeu al Culturii Romilor
De asemenea, alte două puncte de interes ale oficialilor germani şi norvegieni au fost identificarea diferenţelor dintre populaţiile romă şi maghiară, în ceea ce priveşte performanța reprezentării la nivel decizional şi funcţionarea mecanismelor de finanţare ale Uniunii Europene în cazul României.
Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale active în sfera sprijinirii participării active a cetăţenilor la viaţa publică au adus în discuţie datele în funcţie de care se creionează strategiile de intervenţie în sensul incluziunii sociale a romilor sau programele cu finanţare europeană şi au subliniat că durata mare a timpului trecut între faza de elaborare a programelor, indiferent de tipul lor, şi cea de finanţare face că situaţia iniţială să fie diferită faţă de cea la momentul alocărilor financiare efective, cauza fiind schimbările sociale foarte rapide.
Unul dintre liderii grupului de acţiune locală al cetăţenilor din comunitatea romă situată în Giuleşti Sârbi a răspuns la provocarea lansată de oaspeţi, Cristian Panait, menţionând că „o schimbare este libertatea de a-şi alege fiecare direcţia în care vrea să meargă, însă pentru romi e mai greu decât pentru ceilalţi, având în vedere că e mai greu de obţinut o calificare căutată pe piaţă, iar patronii nu prea vor să angajeze romi”.