Sutele de ŢIGANI care cerşesc în intersecţiile din BRUXELLES: Cum să facem de ruşine ROMÂNIA? Păi ce, avem steagu’ pe noi

“Sunteţi români?”, ne-a întrebat Maria (aşa s-a prezentat), zâmbind larg, parcă pentru a i se vedea cei doi incisivi de aur. “Ce? V-am stricat ziua, nu? Dumneavoastră vă plimbaţi bine îmbrăcaţi prin Bruxelles şi apare deodată un cerşetor ţigan. Şi ce vreţi să fac? Să fur, să dau în cap?”, a continuat ea, ţinându-se cu mâna dreaptă de fusta cu model floral şi măsurându-ne din ochi.

În Bruxelles câştigă, din cerşit, până la un salariu mediu net pe economie din România în fiecare zi

Este de trei-patru luni în Bruxelles, stă într-un apartament închiriat undeva la marginea oraşului, alături de alte cinci persoane, pentru care plătesc toţi 800 de euro, în timp ce ea câştigă între 150 şi 300 de euro pe zi, după cum ne-a povestit, adică aproape un salariu mediu net pe economie în România, care este de circa 340 de euro. Vine din Capitală, din zona Progresul, şi are doi băieţi, unul de doi ani, altul de 10. “Credeţi că nu aş vrea să muncesc? Nu mă ia nimeni. Atunci stau şi cer”, a explicat ea, după care a cerut o ţigară.

Maria nu este însă decât una dintre sutele, poate miile de persoane cu cetăţenie română care cerşesc pe principalele artere din capitala Uniunii Europene, oraş cu o populaţie de un milion de locuitori care ajunge la 1,8 milioane dacă se ia în considerare întreaga zonă metropolitană a Bruxelles-ulu

În principalele zone ale centrului capitalei europene, la ieşirea din staţiile de metrou, în apropierea celor mai importante instituţii europene, respectiv Comisia Europeană şi Parlamentul European, se află, poziţionaţi strategic, ţigani de cetăţenie română care întind mâna spre trecătorii încă surprinşi de noii “musafiri”. În cel mai important oraş european, în care aproape toate statele lumii au câte trei ambasade – una bilaterală, în Belgia, una la UE şi una la NATO – România este reprezentată, la nivelul străzii, de cerşetori.

De la principala intersecţie din zona Arts-Loi, în care se află, ironic parcă, ambasada României la UE, la ieşirea din staţia de metrou Schuman, aflată la nici cinci metri de clădirea Berlaymont, care găzduieşte Comisia Europeană, centrul Bruxelles-ului este plin de cerşetori români.

Unii stau cu mâna întinsă, pur şi simplu, apelând la mila trecătorilor, alţii stau cu un copil în braţe, cu un căţeluş acoperit pe jumătate de o pătură murdară sau cântă la acordeon, cum e cazul teraselor din imediata apropiere a Parlamentului European, unde, dacă aud vorbindu-se limba română, cei doi acordeonişti, obişnuiţi ai locului, încep să cânte “Puşca şi cureaua lată

“Ne câştigăm pâinea, nu? Nu cerşim, cântăm. Cine dă, bine. Cine nu, nu. Nu dau în cap. Cânt”, explică Sorin, trecut de 40 de ani, venit în Bruxelles acum un an şi jumătate de undeva de lângă Galaţi. “Ascultăm ce vorbesc. La italieni ştim Tarantela, de exemplu. Când aud o melodie de acasă, li se face dor şi scot portofelul, ne dau bani… Euro cu euro se adună”, a continuat el.

“Azi eu şi cu Grecu’ (Grecu’ a lucrat ca muncitor necalificat pe câteva şantiere din Grecia, până acum trei ani) am făcut doar 50 de euro. O zi proastă”, a adăugat el. Întrebat dacă s-a gândit vreodată că face o imagine proastă României, Sorin a zâmbit împăciuitor: “Păi ce, avem steagu’ pe noi? Cerşim? Nu! Şi nici nu cântăm prost, că i-am auzit pe alţii, tot români, storceau acordeonul de parcă….”.

În Bruxelles locuiesc circa 40.000 de români, conform datelor ambasadei României din Belgia. Cei mai mulţi dintre ei, “nucleul dur”, fiind “valul” de după 2003, cei mai mulţi lucrând în construcţii şi servicii în zona metropolitană a capitalei Uniunii.

Leave a Reply

Your email address will not be published.