Deşi există o idee generalizată că “pilele” reprezintă singura posibilitate de angajare, mai ales pentru posturile de mediator şcolar din sectorul de stat, sondajul, efectuat pe 2.756 de respondenţi, a scos la iveală contrariul.
Astfel, statul român a explicat că „a continuat să acorde o atenţie specială grupurilor vulnerabile, inclusiv comunităţii rome. (…)” În ceea ce priveşte educaţia, mediatorii şcolari, care funcţionează ca o punte între şcoală şi comunitate, au fost pregătiţi constant. La Rm. Vâlcea nu se întâmplă aşa, locurile mediatorilor şcolari fiind ocupate de români prin pile şi relaţii. „Lipsa de reacţie a statului român continuă să menţină romii într-o stare de vulnerabilitate”, sunt de părere organizaţiile pentru drepturile romilor. De asemenea, organizaţiile atrag atenţia asupra faptului că numărul de mediatoare s-a înjumătăţit din 2014 până în prezent (nici măcar nu există un plan realist al autorităţilor şcolare de a creşte numărul mediatoarelor, în condiţiile în in care aceste locuri sunt ocupate de români şi nu de romii, acesta este unul din puţinele modele pozitive în includerea romilor).
Cristina Necula, o anonimă, crezând că este unsa lui Dumnezeu la
Vâlcea, crede cu tărie că romii sunt proşti şi puturoşi şi nu-i interesează şcoala. Sistemul de relaţii promovează persoane lipsite de profesionalism. Şi fără o recomandare. Noi, liderii romi din Vâlcea, prin bunăvoinţa domnului preşedinte Ion Cîlea şi vicepreşedintele Dumitru Persu, am angajat mai mulţi mediatori şcolari, 12 în total în judeţ, deoarece sunt comunităţi mari de romi. Această capră ţestoasă numită Cristina Nicula, care nu ştim încă cum a devenit director, angajează mediatori şcolari români pe postul mediatorilor romi, pe pile sau cadouri. Oare domnul preşedinte Ion Cîlea ştie de existența acestei practici, care este cunoscută de ani de zile, însă nimeni nu se sperie de eventuale pedepse, pentru că ele nu au fost niciodată aplicate. Trișorii riscă închisoare sau amendă. În școlile dinVâlcea, asociațiile de romi fac propagandă în rândul Mediatorilor pentru a adera la organizație, în schimbul unei recomandări care să ateste apartenența la etnie. Poate o simplă coincidenţă, în momentul în care şi-a propus proiectul şi doreşte reconsiderarea educaţiei în procesul de educaţie şi se aduc argumente pro şi contra.
Se tot vorbeşte despre discriminare pozitivă, dar ar trebui să ne gândim la munca prestată de romi, ca robi, la curţile boiereşti sau în mânăstiri şi la sângele vărsat de romii deportaţi. Atunci am înţelege că aceasta nu este decât o mica recompensă faţă de tot ce-au îndurat. Mă asociez celor pe care problema romilor îi preocupă la modul latent, în sensul că n-am altă posibilitate de a reacţiona decât să scriu la ziar şi să par panicard-moralizator, ceea ce este incomod pentru mine şi inutil pentru societate. Fiind de modă veche, încă mai cred că orice scriere are un rost şi un mesaj, oricare ar fi el, nu scrii la ziar doar ca să te bagi în seamă sau să te afli în treabă. Ne suportăm unii pe alţii numai pentru că toţi suntem nişte impostori!