Ţiganii care au tocat banii pentru romi

Mihai Militaru nu mai lucrează ca expert, ci ca gunoier la firma primarului din Comana. Pentru un ban în plus, cântă la acordeon Uniunea Europeană a oferit României fonduri de 260 de milioane de euro pentru integrarea socială a ţiganilor. Statisticile şi documentele justificative arată bine, dar nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă cu adevărat în comunităţile de romi ŞTIRI PE Învăţătoarea care a şcolit un întreg sat de romi Ce ne facem cu ţiganii? Autopsia unei stafii Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) este una dintre instituţiile de stat care foloseşte bani europeni, nerambursabili, pentru integrarea socială a romilor, în colaborare directă cu Partida Romilor Pro Europa. A accesat, din 2007 până anul acesta, peste 22 de milioane de euro prin şase proiecte: formare de experţi care să ajute primăriile să colaboreze cu comunităţile de romi, instruirea lor în diverse meserii, alfabetizarea adulţilor sau educaţia copiilor. Pe hârtii, există mediatori sanitari romi, mediatori şcolari romi şi experţi locali romi. În realitate, aceste realizări au ţinut doar cât timp au venit bani de la UE. Când finanţarea a fost transferată la nivel local, proiectele au fost îngropate. Angajaţi tot pe criterii politice În 2009, Agenţia Naţională pentru Romi a primit cinci milioane de euro pentru a construi o reţea de 210 experţi romi, ataşaţi pe lângă tot atâtea primării. Scopul lor era de a înlesni comunicarea între comunităţile de ţigani şi primării. Uniunea Europeană urma să finanţeze proiectul pentru doi ani, după care sarcina plătirii experţilor trecea la autorităţile locale. Echipa de management a proiectului s-a schimbat, cum s-a schimbat şi la celelalte proiecte. Din cei 210 ţigani, majoritatea au fost selectaţi pe criteriul apartenenţei la Partida Romilor. Ei au fost atraşi de posibilitatea unui viitor loc de muncă stabil în primării şi de indemnizaţia de 1.670 de lei pe care au primit-o în timpul proiectului. Acum mai lucrează doar 86, majoritatea fiind încadraţi pe funcţii de consilieri sau asistenţi sociali, nicidecum ca experţi. Foşti bişniţari, mecanici, lăutari, afacerişti cu ciuperci sau dealer de fier vechi, toţi au crezut că au găsit o portiţă pentru stabilitate profesională. La sfârşitul proiectului, primăriile trebuiau să îi angajeze. În realitate însă, primarii s-au folosit de experţi în diverse chipuri în timpul proiectului, iar terminarea acestuia s-a descotorosit de ei. Problema cea mare este că cei rămaşi experţi nu prea cunosc comunitatea şi problemele acesteia. Întocmesc dosare sociale, lipesc afişe, capsează documente justificative, dar nu ştiu nici măcar de câţi ţigani trebuie să aibă grijă. La Vidra, în judeţul Vrancea, primăria o are înregistrată pe Fănica Căldăraru, drept singurul expert rom care a trecut pragul instituţiei. Tot conform actelor de la primărie, aceasta a părăsit proiectul după şase luni. În schimb, la Agenţia Naţională pentru Romi, figurează în evidenţe ca expert la Vidra o anume Gheorghiţa Căldăraru.

Leave a Reply

Your email address will not be published.