Romii din Macedonia şi Serbia , campionii solicitărilor de azil în Occident

Macedonia este o ţară săracă. Şomajul a ajuns la 30 la sută, iar o treime din populaţie trăieşte, oficial, în sărăcie. Afectată de situaţie ar fi şi minoritatea romilor, care, susţin unii analişti, sunt marginalizaţi.

Şi nici nu ar avea perspective foarte bune de a se integra în societate.

Din acest motiv, de când au fost relaxate condiţiile de călătorie în alte ţări, mulţi pleacă în state mai bogate, precum Germania . Unii dintre ei, deşi sansele de reuşită ale demersului sunt aproape nule, solicită azil.

Azilul pe care minoritatea romilor îl solicită în diverse state ale UE este însă o chestiune foarte sensibilă, conexată deseori cu teama autorităţilor din respectivele ţări că sistemele lor sociale ar putea fi abuzate.

Azilul, se ştie, poate fi acordat doar celor persecutaţi politic, nu cei care părăsesc ţara de origine din pricina dificultăţilor economice pe care le au acasă. Cu toate acestea, numărul cererilor de azil venite din partea unor cetăţeni sârbi sau macedoneni, în marea lor majoritate aparţinând minorităţii romilor, au crescut semnificativ.

Posibile restricţii

Acesta este şi motivul pentru care UE analizează o posibilă revenire la politica de vize impuse cetăţenilor celor două ţări, lucru pe care guvernele de la Skopje şi Belgrad vor să-l evite.

Solicitarea de azil este însă, de multă vreme, o afacere profitabilă şi bine organizată. Viitori solicitanţi de azil plătesc iniţial bani pentru a fi duşi în vestul Europei. Odată depusă solicitarea, pe toată perioada analizării acesteia de către autorităţile europene – care poate dura luni de zile – semnatarul cererii primeşte un generos ajutor social. Astfel că, în pofida respingerii dosarului de azilant, unii se întorc acasă mai bogaţi decât au plecat. Cel puţin asta susţin intermediarii care se ocupă de această afacere.

Acţiunea nu este nici ea lipsită de riscuri, de vreme ce unii dintre curajoşi ajung chiar să se şi împrumute de sume mari de bani pentru a ajunge în Occident (intermediarii costă între 300 şi 800 de euro). Bani care, deseori, nu mai pot fi plătiţi înapoi.

Şi totuşi, cei care şi-au încercat norocul în ţări precum Franţa sau Germania susţin că au primit un ajutor lunar din partea statului de până la două mii de euro. O sumă cu care, chiar şi cu dosarul de azilant respins, cei mai mulţi dintre ei pot trăi un an de zile.

Leave a Reply

Your email address will not be published.