Shadow

Day: November 15, 2014

Ţiganii din Fântânele, lăutarii lui Dumnezeu

Ţiganii din Fântânele, lăutarii lui Dumnezeu

Romii in imagini, Social
Satul Fântânele nu s-a mutat cu totul la Berlin, aşa cum a relatat, săptămâna trecută,presa germană. Au rămas aici peste 2.000 de oameni. Toţi ţigani, toţi lăutari, aproape toţi penticostali. La începutul săptămânii trecute a apărut o nouă ştire cu ţigani români pe fluxurile agenţiilor străine: 700 de ţigani români s-au mutat, din satul Fântânele (judeţul Dâmboviţa), într-un ansamblu de blocuri din cartierul berlinez Neukölln. Ţiganii n-au făcut nimic rău. Impresionant e doar numărul: 700! Ce a rămas, atunci, la Fântânele? Pustietate? Ruine? Nu, Fântânele trăieşte. Am fost acolo, i-am luat pulsul şi trăieşte Fântenele, n-a murit! Sat Fântânele, comuna Cojasca, judeţul Dâmboviţa. E la 30 şi ceva de kilometri de Bucureşti, pe direcţia Târgovişte. Când a zburat cu elicopterul, la 22 decembrie...
“Urşii din Carpaţi”, ţiganii lăutari care au speriat Vestul

“Urşii din Carpaţi”, ţiganii lăutari care au speriat Vestul

Actualitate, Romii in imagini
Au început să cânte pe străzile Franţei hrănindu-se din mila trecătorilor. Au fost zile când au dormit sub cerul liber, acoperindu-şi sărăcia cu instrumentele luminate de talentul lor nepieritor. Talent izvorât din genele de muzicieni moştenite de la strămoşii lor, lăutari ai României scoborâtori din Carpaţii mioritici. Acum, Franţa întreagă le stă la picioare. Spectacolele lor se desfăşoară cu casa închisă. Impresarii şi organizatorii de spectacole se bat să îi aibă ca invitaţi. Şi asta pentru că ţiganii români nu s-au abătut deloc de la ţelul lor nestrămutat, acela de a fi profesionişti adevăraţi, ambasadori ai cântecului, stăpâni ai instrumentelor lor fermecate. Voci şi muzică ţigănească de excepţie cu “Ursul din Carpaţi” (Karpatz Urs). Muzica lor este una melancolică, uneori tristă, di...
Cetăţenii second class

Cetăţenii second class

Actualitate, Romii in imagini
Umiliţi, aruncaţi dintr-o parte în alta, trimişi în ghetouri. Buni sau răi, nimeni nu stă să cântărească. Stereotipurile sunt ca obişnuinţa, a doua natură. Pentru ei, programele sociale încep în sălile de conferinţe şi se termină în inflamaţiile presei. Banii se duc în seminarii, afişe şi discursuri cu expresii europene. Dincolo de instituţii şi ONG-uri, în stradă, ura faţă de romi îngheaţă orice formă de judecată. „Am un vis, şi anume că, într-o bună zi, această naţiune se va ridica şi va trăi conform adevăratului sens al credinţelor sale; acest adevăr este de la sine înţeles pentru noi: toţi oamenii sunt egali… Am un vis, că cei patru copii ai mei vor trăi într-o bună zi într-o naţiune în care nu vor mai fi judecaţi după culoarea pielii lor, ci după caracterul lor. Am astăzi un vis…“....
 Împreună, prin secole: români şi ţâgani

 Împreună, prin secole: români şi ţâgani

Dezvaluiri, Romii in imagini
Se consideră că în gravură sunt reprezentaţi români (valahi) îmbrăcaţi în costume tradiţionale. La o privire mai atentă putem constata că doar grupul central, cu excepţia femeii desculţe din prim plan, reprezintă români, este clar că femeia din stânga (ghicitoare în cărţi, ocupaţie tipic ţâgănească), cea din prim-plan (ghicitoare în palmă) şi grupul din dreapta reprezintă ţâgani. Iată cum, în urmă cu un secol şi jumătate, un artist percepea destinul celor două etniiîmpreună, deşi este evidentă diferenţa de atitudine. Grupul de români degajă sentimente de mândrie, demnitate, sunt îmbrăcaţi îngrijit. Ţâganii, deşi preluaseră elemente de port de la români, sunt îmbrăcaţi neglijent, cu excepţia, poate, a celor două ghicitoare. Artistul i-a reprezentat aşezaţi, odihnindu-se, degajând impresia ...