“Provocarea mea a devenit o obsesie, obsesia fiind problema romilor, problema fraţilor mei, problema oamenilor mei”. Iată ce spune într-un interviu la RFI Damian Drăghici, candidat al Alianţei PSD-UNPR-PC pentru Parlamentul European.
El precizează că vrea să promoveze politicile de incluziune socială.
Cum e corect, ţigan sau rom? “Eu m-am născut şi sunt ţigan. Dacă-mi spuneţi “băi, romule, auzi?!” sau îmi spui “domnule ţigan”, prefer mai bine să-mi spui “domnule ţigan” decât “băi, romule!”. Contează şi contextul, că poţi să spui unuia la piaţă: “hai, mă, ce facem, ne romulim?”. Nu, “hai, bă, ce facem, ne ţigănim”. Dar este exact cum e în America, unde între noi doi dacă suntem de etnie, putem să ne spunem ţigani, dar în afara etniei, când vorbeşti cu altcineva, îţi spune rom”, afirmă Damian Drăghici.
De ce a intrat în politică? “M-am retras din muzică din cauză că nu mai simţeam o provocare, nu mai simţeam pasiune pentru muzică. După părerea mea, cel mai important este să simţi pasiune pentru un lucru, să-l faci din dragoste, altfel nu poţi să-l faci”, răspunde senatorul.
“Aş avea nevoie de o mie de Damiani, ca să rezolv problemele romilor”
Damian Drăghici spune că provocarea sa a devenit o obsesie: “Provocarea mea a devenit o obsesie, obsesia fiind problema romilor, problema fraţilor mei, problema oamenilor mei. Exact cum muzica a devenit o pasiune, a devenit o obsesie. Mă refer la o obsesie acolo unde lucrul ăla nu-l faci de la ora 9 la 5 şi la 5 de-abia aştepţi să pleci acasă. Lucrul ăla pe care-l fac de doi-trei ani de zile, non stop, la ora 4 dimineaţa sunt sus, mă uit să văd ce s-a întâmplat undeva cu romii în Franţa, în Germania, în Anglia, mă duc până la Brăila, să văd dacă s-a întâmplat ceva cu altcineva, adică este o stare exact cum era starea muzicală, dar diferenţa este că la starea artistică era un moment de creativitate, era un moment de concerte, aici sunt aşa de multe, încât aş avea nevoie de o mie de Damiani, ca să rezolve problemele”.