Comunitatea rromă are în judeţul Argeş, conform datelor ultimului recensămînt, circa 16.000 de membri declaraţi, în timp ce reprezentanţii locali ai etniei cred că cifra reală este cel puţin dublă. La nivel naţional, s-au declarat doar 600.000 de rromi (circa 3%) din total, cea mai mare pondere, 8,8%, înregistrîndu-se în Mureş (acolo unde există ţiganii gabori – cei cu cunoscutele pălării negre, cu boruri mari), în timp ce în judeţele din sud, unde, evident, ponderea e mai mare, s-au declarat, paradoxal, mult mai puţini. Împărţirea rromilor între diferitele categorii nu e una foarte clară – chiar liderii lor se mai contrazic pe această temă.
La recensămînt, rromii au avut de ales dintre mai multe denumiri – cîteva sute dintre argeşeni optînd pentru rubrica rudari, în loc de rromi. Diversitatea lor este, oricum, mult mai mare. Inspectorul pentru problemele rromilor din cadrul Prefecturii, Marius Liţă, ales consilier la Bughea de Sus (unde a cedat mandatul), se declară rudar; „dinastia“ regilor Stănescu aparţine ramurii căldărarilor, în timp ce un alt lider local important, Ion Mirea, preşedintele filialei Argeş a Comitetului European al Rromilor Krisinitori (judecători) face parte din ramura zlătarilor (argintarilor). „Au răspuns aşa cum au fost învăţaţi“, explică Liţă. „Recenzorii au completat români, ca să scape de probleme, dar apoi strigă pe stradă tot Băi, ţigane“, observă şi Ion Mirea.