Moartea Neagră, cumplita pandemie care a bântuit Europa în urmă cu 7 secle, a lăsat urme vizibile şi azi. Felul în care ciuma ne-a influenţat genetic a fost evidenţiat recent de un studiu internaţional la care au participat şi specialişti români. Studiul, foarte apreciat de comunitatea ştiinţifică atât pentru modul de abordare, cât şi pentru perspectivele pe care le deschide, a comparat populaţia românească şi cea rromă, dezvăluind modul în care convieţuirea în vremea marii ciume a marcat zestrea genetică a ambelor etnii şi explicând unele aspecte misterioase legate de imunitatea europenilor la anumite boli şi sensibilitatea la altele.
Migraţia rromilor, porniţi din India către vest în urmă cu un mileniu, a creat cadrul potrivit pentru realizarea acestui studiu genetic, ale cărui rezultate s-au dovedit extrem de interesante. Un articol apărut recent în Science NOW sintetizează şi comentează aceste rezultate, obţinute de un colectiv de cercetători în rândul cărora se află, ca autori seniori, Mihai G. Netea, imunolog de origine română, care lucrează în prezent la Radboud University Nijmegen Medical Centre din Olanda, şi Jaume Bertranpetit, specialist în biologie evolutivă la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, Spania.
