Shadow

Mariana Buceanu luptă pentru drepturile romilor

mariana buceanuS-a născut la Braşov, într-o familie de romi, şi a avut o adolescenţă marcată de discriminare. La 20 de ani, a venit în Bucureşti, alegând să lupte pentru a răsturna mentalităţile.
Pe Mariana Buceanu am cunoscut-o la Gala Femeilor Rome.
Luase un premiu pentru implicare în proiecte care să îmbunătăţească viaţa comunităţilor de romi şi era mândră de asta.
Eforturile nu i-au fost zadarnice, ba chiar a reuşit să demonstreze că romii vor să-şi schimbe viaţa, să-şi dea copiii la şcoală şi să se integreze în societate.
Dincolo de realizări, povestea Marianei începe în adolescenţă, pe vremea când îşi alegea drumul în viaţă.
S-a născut într-o familie săracă de romi, din Braşov, şi a crescut cu copii de saşi, unguri şi români, învăţaţi de mici să trăiască laolaltă.
A fost frumos, până când a trebuit să plece din Braşov şi să se mute într-un oraş din Bărăgan, unde romii erau priviţi cu suspiciune.
Aici, în prima zi de şcoală, învăţătoarea a întâmpinat-o tăios: „Tu eşti ţiganca aia din Braşov? Cine stă cu ea în ultima BANCĂ?”.
Nimeni. Pentru Mariana a fost un şoc. Era o fetiţă de 13 ani care se confrunta cu discriminarea, şi atunci s-a hotărât să facă tot ce poate pentru a schimba această mentalitate.
La 20 de ani, a venit în Bucureşti şi s-a apucat de treabă.
După multe încercări, ea a ajuns consilier pe politici publice, la Agenţia Naţională pentru Romi, unde lucrează din 2005.
Aici, a implementat proiectul formării de mediatori sanitari din rândurile romilor, adică 800 de femei au fost instruite să medieze relaţia dintre medici şi pacienţii romi.
Scopul proiectului era să-i informeze pe romi în legătură cu dreptul lor la o viaţă sănătoasă, să le ajute pe mame ­să-şi monitorizeze sarcinile şi să se îngrijească de sănătatea familiilor.
Au trecut 17 ani şi încă n-a avut răgazul să facă un copil. Tu ce-ai fi făcut ­dacă adolescenţa ţi-ar fi fost marcată în acest fel?
Mariana trece sub tăcere numele oraşului din Bărăgan şi luptă în fiecare zi pentru obiectivul ei: acela de a-i face pe romi mai buni şi pe ceilalţi să renunţe la prejudecăţi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *