IDENTITĂȚII NOASTRE: DRAPELUL SAU BATISTA VIRGINITĂȚII? – se întreba acum mai bine de 10 ani, în 2004, un tânăr rrom basarabean, excedat de ipocrizia și precaritatea blocantă a conflictului dintre partizanii prezervării “tradiției” culturii rrome și partizanii modernizării ei. O discuție pe care au avut-o și românii, acum aproape 2 secole, în bătălia dintre “tombatere” (autohtoniști, conservatori) și “filfizoni” (europeniști, liberali), rămasă, ca și la rromi, în “coadă de pește” – pentru că îi lipsea/lipsește reforma morală, ca “revoluție a minții”, ca schimbare a mentalităților. Eșecul trecerii de la comunitate (trib, clan), la societate (etnie, popor, minoritate națională) a împiedicat modernizarea culturii organizaționale rrome, sub presiunea orientală/verticală a proastei alegeri a puterii simbolice, acum reprezentată de regi și împărați, pastori, lideri analfabeți, “smardoi” și “jupâni Mărturiile istorice demonstrează că niciodată nu a fost altfel. În imagine, detaliu cu o femeie rromă din celebra pictură venețiană “Furtuna” (Giorgione, 1500) care va crea o exagerată modă a femeii rrome, ca” “macho”, un deputat ales pe viață și, mai recent, cu zeci de doctori în științe sfertodocți? Cervantes, în 1613, își începe nuvela “Ţigăncusa” cu fraza: “Pare-se că tiganii n-au venit pe lume decat ca să fie hoți, se nasc din părinti hoți, cresc copii hoți, invată carte de hoți si pană la urmă ajung hoți;iar pofta de a fura si furatul sunt la ei ca niste insusiri de care nu se pot dezbăra decât odată cu moartea”. CE E DE FĂCUT Nu mă îndoiesc că orice (rr)om își dorește Binele, problema este dacă și poate, iar puterea/potența sa este dată de efortul de auto-depășire depus. În ebook-ul “Furtună și melancolie”, consider că rromii ar trebui să filtreze melancolia “rațiunilor inimii”(trecut) prin “rațiunile minții Re-nașterea înseamnă regenerare a identității, nu o identitate mutantă.
