Shadow

VEZI, ROMANE, CA NU-S CAINE

alexandru-diamantSe spune ca “maturitatea nu este atunci cand vorbim despre chestii mari, ci cand incepem sa intelegem chestii mici”. Prabusirile de putere din aceste zile ne fac sa intelegem cat de fragili sunt cei puternici si cum Legea poate fi modificata, in functie de interpretarile pe care le dau cei care preiau puterea. Legea nu e sacra si imuabila, cum spune Biblia sau Constitutia (“nimeni nu e mai presus de lege”), cei care au Puterea, prin aliantze strambe, pot impune “starea de exceptie”,  incat statul de drept poate oricand  deveni stat (bio)politic, alungandu-i pe cei indezirabili, la limita sau inafara legalitatii. In toata istoria lumii, criza care se instaleaza in radicalizarea luptei pentru putere ii afecteaza mai intai pe cei fara de putere. In folclorul romanesc “na, lup, tigan de-a gata”” inseamna a fi “tap ispasitor”, a fi culpabilizat pe nedrept, situatie frecventa in istoria Romaniei, in care Puterea opereaza linsaje colective, pentru a detensiona frustrarile cetatenilor sai. Holocaustul din timpul celui de-al doilea razboi mondial, in care zeci de mii de rromi au fost deportati si ucisi in Transnistria, Revolutia din decembrie 1989, cand primul ucis a fost un tanar rrom de 16 ani, Janos Paris, Pogromul din 14-15 iunie 1990, cand minerii au atacat cartierele de rromi din Bucuresti, zeci de comunitati rrome incendiate (pogromuri), segregarea in ghetouri, la marginea oraselor, unele chiar cu ziduri de separare (Baia Mare, Tarlungeni, Miercurea Ciuc etc).
Ni se intampla asta, mai ales pentru ca nu avem puterea de a ne opune, nereusind sa ne organizam. De peste 20 de ani,  de cand suntem recunoscuti constitutional ca minoritate nationala, ca entitate constitutiva a statului, cu cetatenie deplina, nu reusim sa opunem rezistenta abuzurilor asupra comunitatilor de rromi.  Devine urgent sa ne gandim propriile prioritati, pentru ca tot ceea ce ni se poate intampla va fi mai ales un rezultat al optiunilor noastre de resemnare si inertie. Ca sa putem schimba lucrurile, trebuie sa ne schimbam optiunile, pentru ca  “despotismul poate guverna fara lupta, dar libertatea nu” – cum spune Tocqueville, daca vrem sa nu mai traim in teama de viitor, sa nu mai fim tratati nedemn, intr-o culpabilizare colectiva nedreapta, dupa care problemele noastre nu sunt o consecinta istorica a Sclaviei, Holocaustului si rasismului de dominatie (de tip stapan vs sclav), ci semnul primitivismului nostru. Or, continua socializare si resocializare, sub controlul politiei, ghetoizarea, ca forma de apartheid spatial si social, sunt dovezile tergiversarii impunerii unor politici publice de ameliorare a situatiei rromilor, perpetuand inechitatea sociala. Cetatenia fictiva a rromilor, proba a absentei unei”societati decente”, este constatata in analize si rapoarte concrete, nationale si ale UE, care solicita impunerea unei “etici a recunoasterii” reale pentru a combate  r e s e n t i m e n t u l  istoric dintre rromi si populatia majoritara, sursa a excluderii sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *